News Flash:

Adunarea Generala a primarilor s-a incheiat cu promisiuni frumoase

10 Aprilie 2005
1146 Vizualizari | 0 Comentarii
•La ultima sedinta a Adunarii Generale a AMR, putini primari au raspuns prezent, iar noul presedinte al asociatiei, Adriean Videanu, s-a implicat in cu totul alte probleme •Noua conducere a AMR promite modificarea legilor pentru o administratie publica europeana •Reporterii ZIUA de Iasi au cautat solutii pentru Iasi din experienta altor primari

Chiulangita in masa la ultima intalnire a primarilor participanti la Adunarea Generala a Asociatiei Municipiilor din Romania. Vazuti cu sacii in caruta dupa alegerile de joi seara si convinsi ca si-au facut datoria, majoritatea sefilor de municipii au gasit altceva mai bun de facut decat sa se prezinte la intalnirea de la Palatul Culturii din Iasi. La sedinta Adunarii Generale s-au prezentat totusi in jur 20 de primari care au aflat posibilitatile de creditare pentru investitii sau modernizarea sistemelor informatice din primarii. Adriean Videanu, ales ieri presedinte AMR, a dovedit ca poate trata in bataie de joc asociatia si a lipsit cu desavarsire. De fapt, Videanu a venit doar pentru cateva ore la Adunarea Generala a AMR, numai pentru a-si primi functia. Trebuie mentionat ca nici primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, nu s-a mai obosit sa apara la ultimele lucrari AMR.

Concluzii generoase

Adunarea Generala a Asociatiei Municipiilor s-a incheiat si a fost declarata de participanti un succes. Noua conducere, aleasa la Iasi, are propuneri generoase anuntand o asociatie puternica, gata sa propuna Guvernului un pachet legislativ pentru o administratie publica europeana. "In primul rand trebuie sa modificam legea cea mai importanta, Legea 215, a administratiei publice. Avand in vedere ca este din 2001, vom avansa propuneri pentru alinierea legii la noi elemente aparute pe parcurs. Avem in vedere modificarea altor acte normative pentru a realiza un pachet legislativ adaptat la cerintele europene care sa permita functionarea operativa a administratiei locale", a declarat Cristian Anghel, primvicepresedintele AMR, primarul municipiului Baia Mare, ales pe listele PNL.
Functionarea asociatiei va fi modificata de noua conducere. In primul rand se are in vederea imbunatatirea comunicarii intre primari si organizarea de intalniri mai dese intre edili. Acestea vor avea loc trimestrial si nu semestrial, ca pana acum. "Sunt sigur ca AMR va deveni mai puternica avand in vedere actuala structura de conducere a asociatiei si a Guvernului. Avem astfel verigi de legatura pe linie politica, dar si pe linie administrativa", a declarat Anghel. In Comitetul director PNL a obtinut 5 membri, PSD are 4, la egalitate cu membrii PD, UDMR are un reprezentant, iar ultimul membru este un primar independent. Asociatia doreste astfel ca propunerile lor sa fie sustinute dupa promovari pe filiera politica a fiecarui partid. "Noi ne-am inteles foarte bine in cadrul asociatiei, indiferent de liniile politice. Bineinteles ca au fost si vor mai fi frictiuni de natura politica", precizeaza Cristian Anghel.

Solutii pentru Iasi

Adunarea Generala a Asociatiei Municipiilor din Romania a fost prilejul si unui schimb de experienta intre edilii oraselor mari ale Romaniei. Reporterii ZIUA de Iasi prezinta in continuare cateva din solutiile gasite de alti primari la problemele ce preseaza municipiul.
Iesenii se lovesc zilnic de un transport public cu microbuze supraaglomerate, troleibuze care abia se taraie pe strada si lungi siruri de tramvaie blocate. Primaria a realizat anul trecut un nou plan de transport public si a promis iesenilor ca vor calatori in conditii civilizate. Pana acum, pe strazile municipiului schimbarea in bine nu se vede. Autobuzele noi promise de anul trecut nu au ajuns, licitatia fiind amanata pentru aceasta luna.
In schimb, la Craiova, transportul se bazeaza deja pe autobuze noi, achizitionate de bugetul local, iar o calatorie a fost abia acum, in aprilie, adus la 10.000 de lei. "Din cele 140 de autobuze care circula in municipiu, 60 sunt noi si avem un singur operator privat cu microbuze ce se afla in parteneriat cu societatea subordonata Consiliului Local", a declarat Nicolae Pascu, directorul economic al Primariei Craiova.
Majoritatea municipalitatilor au pastrat sub tutela transportul public fie sub forma de regie, fie sub acoperisul societatii comerciale, colaborand insa partial cu operatorii privati. Primaria Curtea de Arges a mers insa numai pe transport privat. Trebuie mentionat ca microbuzele functioneaza intr-un oras de numai 32.000 de locuitori. "Avem o singura firma care face transport si merge foarte bine", a declarat Gheorghe Nicut, primarul orasului.
Daca iesenii au probleme cu tramvaiul si microbuzele, tulcenii au probleme si cu bacul. Transportul public din Tulcea se desfasoara sub auspiciile unei societati comerciale in subordinea primariei si este campionul gratuitatilor. Pensionarii, veteranii si persoanele cu handicap beneficiaza de transport gratuit. "Subventiile sunt generoase, dar sunt greu de suportat de buget", a precizat Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea. Din 1998, orasul se bucura de 15 autobuze noi Isuzu si se vor achizitiona inca zece.
Campioana creditelor de la banci este municipalitatea din Baia Mare. Cu banii imprumutati, s-au realizat asfaltari, hidrofoare, dar si autobuze. Cu doar 7.000 de lei baimarenii circula cu 26 de autobuze noi si acum se promit altele. "Am deschis multe linii de creditare de la banci, nu am asteptat bani de la Guvern. Acum vom mai deschide unul de 500 de miliarde de lei", se lauda Cristian Anghel, primarul din Baia Mare.

Gropile din asfalt

In ciuda asfaltarilor din municipiu, strazile din Iasi, mai ales cele din cartiere arata ca un cascaval plin de gauri. Nicaieri insa situatia nu este mai buna. "Am mostenit o infrastructura proasta si imbunatatirea acesteia este o prioritate in virtutea integrarii europene", sintetizeaza primarul din Baia Mare. Singurul primar fericit este Gheorghe Nicut, de la Curtea de Arges, ce se lauda cu drumuri foarte bune. La Craiova strazile au gauri, dar s-au obtinut bani de asfaltari. "Avem in acest an 70 de miliarde de la bugetul local, iar noi am alocat 100 de miliarde pentru covoare asfaltice pentru strazile din cartiere", a declarat Nicolae Pascu.

Turismul

Zeci de biserici, cladiri pline de istorie si monumente impresionante, insa orasul Iasi nu se poate mandri cu numarul de turisti. Mai mult, obiectivele turistice stau sa se prabuseasca sub nepasarea municipalitatii. De indicatoare turistice, trasee sau birouri de turism nici nu poate fi vorba.
Cu totul altfel arata situatia in alte orase. Mult mai mic, dar cu traditii si monumente din belsug, Curtea de Arges a stiut sa profite de trecutul sau. "Avem parteneriate cu doua firme care controleaza biroul turistic", a explicat Gheorghe Nicut. Indicatoarele turistice, moderne au fost realizate in Franta, la Nevers, localitate infratita, iar monumentele sunt in reabilitare cu fonduri obtinute de la Ministerul Culturii.
La poarta Deltei Dunarii se face totul pentru turisti. De la bugetul local. "Principala linie de dezvoltare a orasului este turismul. Fiind la intrarea in delta, suntem localitate de tranzit turistic si noi dorim sa oferim conditii cat mai bune", precizeaza Constantin Hogea, primarul orasului. La Tulcea exista birou de turism in cadrul primariei in care se vor investi numai in acest an peste 10 miliarde de lei.

Cu ce sunt invidiati iesenii

Edilii oraselor au totusi pentru ce invidia municipiul Iasi, desi nu e vorba intotdeauna de realizari ale municipalitatii iesene. Reprezentantii primariilor, dupa ce au vizitat orasul, admira verdeata si curatenia orasului. "Sunt multe cladiri vechi si frumoase in Iasi. Am apreciat ca este multa verdeata, strazi si trotuare largi si multa curatenie", a spus Nicolae Pascu, directorul economic al Primariei Craiova.
Frumoasele spatii verzi din centru au "luat ochii" si celorlalti primari. A stricat aspectul multimea de cladiri istorice aflate in degradare. Primarul municipiului Tulcea a dat un sfat primarului din experienta proprie. "Nu avem cladiri foarte vechi, dar am inceput sa refacem fatadele blocurilor. O reabilitare de fatada costa in jur de 600 de milioane lei, 75 la suta din fonduri sunt din sponsorizari, iar 25 la suta sunt suportate de locatari. Lucram cu tineri alpinisti ce nu monteaza schele pentru a lucra. Cu diferentele de rigoare cred ca s-ar putea aplica si la Iasi", a declarat Constantin Hogea.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1783 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021126 (s)

loading...