News Flash:

Afectati de seceta prelungita

7 Ianuarie 2001
1094 Vizualizari | 0 Comentarii
Barajul Stanca Costesti
•Vine foamea •Nivelul lacurilor din judet a scazut ingrijorator •Cele mai afectate sunt culturile agricole •In ciuda secetei au fost semnalate alunecari de teren •Guvernul va opta pentru rationalizarea consumului de apa •Saptamana viitoare, specialistii din domeniul apei vor viza masurile de limitare a efectelor secetei •Directia Apelor Prut supravegheaza acumularile de apa din judet •RAJAC va incerca sa asigure necesarul de apa al orasului

Seceta prelungita a determinat specialistii din domeniul gospodaririi apelor sa puna in tema autoritatile centrale asupra efectelor acesteia. Guvernul a analizat, in urma cu doua zile, un raport privind starea precara a resurselor de apa ca urmare a secetei din anul 2000 si care are sanse sa se prelungeasca si anul acesta. Executivul a stabilit ca o comisie sa analizeze cauzele care au condus la disfunctiile in utilizarea resurselor de apa precum si adoptarea unui program de urgenta pentru combaterea efectelor secetei. Specialistii care s-au reunit la Ministerul Apelor Padurilor si Mediului au concluzionat ca masurile pentru limitarea efectelor secetei vor putea fi luate in cursul saptamanii viitoare. Institutiile locale, Directia Apelor Prut si Regia Autonoma Judeteana de Apa-Canal au inceput deja pregatirile in eventualitatea rationalizarii consumului de apa.

•Prioritatea Directiei Apelor Prut - asigurarea rezervelor de apa.

 Seceta prelungita a generat doua serioase probleme legate de asigurarea cu apa a comunitatilor din zona aflata sub supravegherea Directiei Apelor Prut. Prima problema o reprezinta asigurarea apei pentru consumurile individuale neorganizate, respectiv pentru colectivitatile mici. Reducerea cantitatii precipitatiilor a angrenat pentru intregul bazin hidrografic scaderea cu aproximativ 1,2 metri a nivelului panzei de apa freatica. Sursele de apa din sate au debite mai mici. Au fost semnalate cazuri de fantani secate. "Problema asigurarii apei pentru colectivitatile mici trebuie privita cu mare atentie. Unele puturi si fantani au secat sau au debite reduse. Capacitatile acestora depind de adancimea la care au fost sapate.
O fantana sapata mai la suprafata are mai multe sanse sa-si reduca debitul fata de o alta care a fost forata la o adancime mai mare", a mentionat Petru Deliu, directorul tehnic de la Directia Apelor Prut.

Rezolvarea celei de-a doua probleme, asigurarea resurselor de apa pentru comunitatile mari, constituie, la fel ca prima, o prioritate pentru Directia Apelor Prut. Orasul Vaslui a fost prima localitate afectata de seceta. Acest oras beneficiaza in prezent de doua treimi din necesarul de apa pentru consumul curent. Principala sursa de alimentare cu apa a orasului Vaslui este acumularea Solesti. Datorita scaderii nivelului sursei Solesti, din noiembrie 2000, s-a decis restrictionarea la 350 litri/secunda. In paralel, s-a suplimentat din lacul Puscasi o cota de 100 litri/secunda.

Din decembrie 2000, constatandu-se scaderea nivelului acumularii Solesti, pomparea apei a fost restrictionata la 230 litri/secunda. S-au mentinut doua cote suplimentare de 100 litri/secunda din lacul Puscasi si 60 litri/secunda din sursa Barlad. Ca urmare a restrictionarii consumului in Vaslui nivelurile superioare ale blocurilor din oras nu mai primesc apa. In cazul Vasluiului exista posibilitatea inlaturarii restrictiilor prin pomparea apei din Prut in Barlad prin intermediul statiei Opriseni-Comarna.

Repornirea statiei implica o serie de cheltuieli atat pentru scoaterea din conservare a acesteia cat si pentru sustinerea efortului de pompare a apei. Sursele de alimentare ale Iasului au avut de suferit "Aprovizionarea cu apa a orasului nu este inca restrictionata. Toate sursele de apa au avut de suferit. Situatia va fi sub control atat timp cat se va mentine un regim pluviometric rezonabil. Media anuala pentru Iasi, de aproximativ 400 litri/mp, a caracterizat 2000 drept un an secetos. Aceasta s-a resimtit direct in debitele surselor. Speram ca pana la venirea verii sa nu avem probleme dar aceasta nu depinde numai de noi", a declarat Petru Deliu, director tehnic la Directia Apelor Prut.

Specialistii din Directia Apelor Prut au mentionat ca aria lor de supraveghere din zona Moldovei prezinta o serie de particularitati care ar diminua sansele ca populatia sa fie afectata de seceta. In ultimele doua decenii, Moldova a mai traversat doua perioade secetoase. In nici unul din ciclurile de ani secetosi, 1981-1984 si respectiv 1991-1995, nu a fost restrictionat consumul de apa al populatiei.

"Experienta anterioara a anilor secetosi, care au generat aceleasi probleme ca si in prezent, ne indreptateste sa speram ca lucrurile vor evolua spre bine. Daca nu va ploua va fi destul de dificil", a subliniat directorul tehnic Petru Deliu. Reprezentantii RAJAC sunt calmi. In cele 25 de lacuri si acumulari aflate in administrarea Directiei Apelor Prut se gasesc stocate 563 de milioane metri cubi de apa. Gradul de umplere al respectivelor acumulari variaza intre 20-112%. Majoritatea lacurilor au un grad de umplere ce nu depaseste 50%. Cea mai mare acumulare de apa, de la Stanca-Costesti, cu un volum de 501,3 milioane metri cubi, are un grad de umplere de 68%. In mod paradoxal pentru actuala seceta prelungita, lacul Ciric III are un grad de umplere de 112%.

"Prin cantitatea aflata in acumulari cat si prin masurile pe care le putem lua, vom incerca sa asiguram necesarul de apa pentru comunitatile urbane. Daca se va pune problema restrictionarii consumului de apa, primii afectati vor fi agentii economici", a declarat directorul tehnic Petru Deliu. Regia Autonoma Judeteana de Apa-Canal (RAJAC) Iasi poate asigura teoretic, in actualele conditii, necesarul de apa pentru oras. Nu se exclude nici varianta restrictionarii consumului de apa pentru populatie. Sursele de captare de la Timisesti, Prut, Harlau, Vladeni, Tibanesti, Belcesti si Raducaneni realizeaza un debit total de 5.487 litri/secunda. 1.700 litri/secunda din potentialul surselor de captare reprezinta ponderea apei industriale. Principalele surse de apa ale Iasului, Prut si Timisesti asigura 3.662 litri/secunda. Pentru a preveni diminuarea debitului surselor, RAJAC poate apela la rezervoarele sale a caror capacitate totala este de 105.000 mc apa.

Cantitatea respectiva de apa poate asigura doar doua treimi din consumul zilnic al orasului. "Prin recentele modificari care au fost aduse la reteaua de distributie, vom incerca acoperirea necesarului de consum. Daca va scade debitul din sursa Timisesti vom suplimenta cu apa din Prut si invers. Nu cred ca sunt motive de ingrijorare pentru ieseni in privinta asigurarii apei. Singura problema care poate surveni ar fi restrictionarea consumului populatiei", a declarat Tudor Tudose, purtatorul de cuvant al RAJAC. Restrictionare a consumului de apa In conditii de necesitate, respectiv in cazul secetei prelungite, adica in actuala situatie, sau a poluarii excesive a surselor de apa, autoritatile locale sau centrale pot dispune restrictionarea consumului.

Algoritmul utilizat pentru restrictionarea consumului de apa are in vedere esalonarea prioritatilor in privinta sustinerii la o anumita cota a alimentarii solicitantilor. Algoritmul este aplicat in trei trepte, fiecare dintre acestea continand domenii distincte de restrictionare. Cele trei trepte se aplica succesiv in functie de nivelul de restrictionare a consumului de apa. Prima treapta inseamna restrictionarea consumurilor pentru agrement, piscicultura si mici lucrari agricole. Se interzice udatul peluzelor, posesorii de autoturisme nu-si vor mai putea spala masinile, iar municipalitatea nu va mai spala strazile. A doua treapta de restrictionare a consumului de apa vizeaza consumatorii industriali. Acestia ar putea beneficia de un debit mai redus de apa pentru sustinerea proceselor tehnologice.

In speta, este diminuat consumul de apa industriala. Dupa cum se poate remarca, introducerea celor doua trepte de restrictionare nu se rasfrange direct asupra necesarului de apa destinat uzului alimentar sau sanitar pentru populatie. Deci autoritatile pot mentine cele doua trepte de restrictionare a consumului de apa fara ca populatia sa fie afectata. Situatia va deveni alarmanta in cazul acutizarii secetei si a scaderii masive a debitelor surselor de apa, cand se introduce a treia treapta de restrictionare. Prognozele meteo pe termen lung indica slabe precipitatii si prin urmare imposibilitatea redresarii debitelor acumularilor. In aceasta ultima treapta de restrictionare se vizeaza reducerea la un minim necesar consumul de apa utilizata direct de populatie. Posibilitatea ca iesenii sa sufere de sete sau sa nu aiba cu ce se spala este deci potentiala.

•Cele mai afectate sunt culturile agricole Posibilul dezastru din agricultura a fost principalul subiect dezvoltat ieri de catre Gabriel Popescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Iasi. Dependente de regimul precipitatiilor, culturile agricole se pot solda cu recolte slabe sau in unele cazuri pot fi compromise. "Din datele pe care le detinem ar trebui sa ploua macar 80-90 de zile pentru refacerea deficitului de apa din sol. Livezile si viile nu sufera de seceta. Cele mai afectate sunt culturile anuale. Graul, porumbul si orzul vor avea de suferit daca, in absenta functionarii sistemului de irigatii, nu va ploua", a subliniat vicepresedintele Gabriel Popescu. Potrivit aceleiasi surse, in ciuda secetei, la Sinesti au fost semnalate alunecari de teren datorate partial si defrisarilor masive care au fost efectuate in zona. "Defrisarile irationale au condus la alunecari de teren. Daca la aceasta mai adaugam si efectele ploilor pe care le asteptam, rezultatul nu poate fi decat un dezastru", a mentionat vicepresedintele Gabriel Popescu.

•Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului a monitorizat datele din teritoriu Ieri, in cadrul unei sedinte care s-a desfasurat la Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului (MAPM), si care a reunit toti factorii de decizie din institutiile care au tangenta cu utilizarea apei, s-a facut o prezentare detaliata a situatiei create de seceta prelungita. In cele cinci ore de discutii au fost trecute in revista aproape toate detaliile culese din teritoriu asupra bazinelor hidrografice si a efectelor lipsei precipitatiilor. Catalogata drept constructiva de catre Gheorghe Stoica, directorul Directiei Apelor Prut, reuniunea de ieri de la MAPM a tras un semnal de alarma asupra autoritatilor fata de mentinerea secetei. "Discutiile au fost ample si la obiect. Masurile pe care le vom lua pentru limitarea efectelor secetei si eventual cele legate de o posibila restrictionare a consumurilor de apa vor fi luate intr-o sedinta care se va desfasura pe parcursul saptamanii viitoare", a mentionat directorul Gheorghe Stoica.

guvernul vaslui solesti puscasi barlad opriseni-comarna petru deliu
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1832 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013693 (s)

loading...