Aligatorii si pasarile au in comun o anumita particularitate a sistemului lor respirator care ar fi putut sa il ajute pe un stramos comun al celor doua familii sa domine viata de pe Terra in urma cu peste 200 milioane ani, potrivit unui studiu publicat in revista Science, informeaza bbc.co.uk. Cercetatorii americani de la universitatea din statul american Utah au descoperit faptul ca in sistemul respirator al aligatorilor, ca si in cazul pasarilor, aerul circula intr-o singura directie. Structura plamanilor pasarilor le permite acestora sa respire chiar si atunci cand zboara la altitudini mari, sarace in oxigen. Acest sistem respirator ar fi putut sa il ajute pe un stramos al pasarilor si al aligatorilor sa prospere in perioada triasicului, dominand viata de pe Terra, caracterizata de concentratii mici de oxigen la suprafata solului. "Ar putea sa explice un mister care exista de mult timp in comunitatea stiintifica", a declarat Colleen Farmer, coordonatoarea studiului. Acest mister se refera la felul in care archosaurul a dominat viata de pe Terra inainte de prima disparitie in masa a speciilor de pe planeta, petrecuta cu 251 milioane ani in urma. Archosaurii au evoluat in doua familii diferite de vietuitoare, din care au aparut ulterior crocodilienii, dinozaurii, pterosaurii zburatori si, in cele din urma, pasarile. Sinapsidele, din care au evoluat mamiferele, au dominat perioada permianului, inainte de aceasta prima extinctie. Unele dintre ele au supravietuit, insa au fost depasite categoric de archosauri. Toate sinapsidele asemanatoare mamiferelor care au supravietuit "erau vietuitoare mici, care se ascundeau in crapaturile scoartei, deoarece nu puteau concura cu archosaurii", a explicat Colleen Farmer. "Abia dupa moartea dinozaurilor, vietuitoare cu o talie impozanta, petrecuta in urma cu 65 de milioane de ani, mamiferele au putut sa revina si sa ajunga la o talie putin mai mare decat cea a unui oposum", a adaugat cercetatoarea americana. Pentru a demonstra modul in care functioneaza sistemul respirator al aligatorilor, oamenii de stiinta au masurat capacitatea respiratorie a unor exemplare sub anestezie si au ajuns la concluzia ca aerul circula in plamanii lor intr-o singura directie. Cercetatorii au pompat si apa continand substante colorate in plamanii unor aligatori morti, pentru a observa mai bine sensul de circulatie din sistemul lor respirator. Cercetatorii considera ca similaritatea structurilor pulmonare ar putea explica motivul pentru care anumite animale au putut sa se adapteze mai bine dupa evenimentul care a provocat prima disparitie in masa a vietuitoarelor de pe Terra, cand nivelul oxigenului de la sol a scazut dramatic. "Stim deja ca pasarile se descurca foarte bine atunci cand trebuie sa respire in conditie de hipoxie. Ele pot sa zboare la altitudini mari, care ar putea ucide usor multe specii de mamifere. Multe specii de archosauri, precum pterosaurii, erau capabile de efort fizic indelungat. Designul plamanilor lor ar fi putut avea un rol important in aceste performante. A existat un fel de puzzle, savantii s-au intrebat de ce pasarile au acesti plamani atat de diferiti de ai nostri. Acum am putut insa sa dovedim ca ei au existat de pe vremea stramosului comun al pasarilor si al crocodilienilor. Acest lucru inseamna ca toti dinozaurii, erbivorele precum triceratops si carnivorele precum tyranosaurus rex aveau plamani ca ai pasarilor", a explicat cercetatoarea americana.
