Descriere
Planta erbacee, bianuala sau perena cu rozomi de culoare maron-deschis, lungi de 10 cm si grosi de 4 – 6 cm, prelungiti cu radacini adventive de 30 cm lungime si 60 – 150 cm cilindrica, goala in interior si mult ramificata in partea superioara.
Frunzele sunt mari, penat-sectate, lungi de 5 – 8 cm.
Florile sunt alb-verzui sau galbui, grupate in umbele globuloase cu diametrul de 8 – 15 cm care cuprind 30 – 40 umbele. Fructele sunt diachene elipsoidale, galbene, aripate lateral si costate. Inflorirea are loc in lunile iulie-august.
Raspandire.
Specia este prezenta in zona montana a Europei si in Siberia. Creste pe marginea raurilor si paraielor din padurile montane si subalpine (altitudinea de 500 – 1500 m), margini de paduri, turbarii, locuri stancoase, poieni umede. A fost introdusa in cultura in secolul XX, dand productii mari la altitudini de 500 – 600 m, in locuri adapostite, insorite si in apropierea apelor curgatoare.
Orgnele utilizate.
Herba et Fructus et Radix Angelicae – partea aeriana si radacinile cu rizomi.
Recoltarea.
Radacinile se recolteaza in toamna primului an de cultura (lunile septembrie – noiembrie) si in primavara anului II (lunile martie – aprilie), asigurand o productie de 2000 kg/ha (substanta uscata). Herba se recolteaza inainte de inflorire (lunile mai – iunie) dand o productie de 8.000 kg/ha (stare proaspata) si 1.500 – 2.000 kh/ha (stare deshidratata). Rizomii se scutura de pamant, se spala in curent de apa si se fragmenteaza in rondele groase de 2 – 3 cm. Uscarea se face la soare pe platforme betonate sau in soproane, incaperi incalzite si poduri bine aerisite. Toamna se pot usca artificial la 35 – 40 grade C, cu un randament de uscare de 4:1. Dupa uscare, rizomii au miros aromat si gust dulceag, picant si amarui. Radacinile uscate se ambaleaza in saci sau baloturi.
Continutul chimic
• ulei volatil (0,3 – 0,9 % in substanta uscata) in care predomina felandren, pinen, cimol, borneol, camfen, sabinen, carvacrol, cren, micren, limonen, bisabolen, ocimen, teripinolen, copaen;
• cumarine si derivati cumarinici (angelica, umbeliferona, ostenol);
• taninuri, substante amare, gume, ceruri, rezine;
• acizi arganici (angelic, valerianic, silicic, fumaric, succinic, cafeic, chinic, citric, malic);
• acizi grasi (palmitic, linoleic, behenic, petroselinic);
• glucide (fructoza, glucoza, zaharoza, umbeliferoza, amidon;
• vitamina B;
• saruri minerale (oxizi de fe).
Proprietati terapeutice
• tonic-amare, digestive, stomahice, carminative, antispastice;
• cardiotonice, excitante-cerebral;
• diuretice, sudorifice, antibiotice, antiseptice;
• aromatizante.
Actiuni specifice
• combate indigestiile, colici intestinali, varsaturi spasmodice, catar cronic, enterite, meteorism (balonari), scorbut, anorexii, procese de germentatii, diabet zaharat;
• febra tifoida, dureri de cap, anemii;
• previne extinderea cancerului;
• combate contuziile, ulceratiile si guta.
Forme de utilizare
UZ INTERN
• Infuzie din 30 g radacini uscate la 1 litru apa clocotita; se mai fierbe inca 5 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se bea 2 - 3 ceaiuri pe zi contra afectiunilor stomacului (arsuri gastrice) si boli pulmonare cu activarea transpiratiei.
• Infuzie concentrata din 20 g radacini uscate la 200 ml apa clocotita; se bea cate o lingurita la fiecare 2 ore pentru intarirea stomacului; inlaturarea hipersecretiilor pulmonare, combaterea febrei, dilatarea vaselor sanguine si curatirea sangelui cu eliminarea toxinelor.
• Decoct din 10 g radacini la 200 ml apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau cate 3 cesti pe zi pentru stimularea schimburilor metabolice, mai ales in cazuri de otraviri si intoxicari.
• Vin de angelica din 30 g radacini uscate puse la macerat timp de 3 – 4 zile in 600 – 700 ml vin vechi alb, intr-o sticla bine inchisa tinuta la loc cald. Se adauga putin coriandru sau cardamon iar dupa strecurare se beau 1 – 2 pahare pe zi cu efecte importiva balonarilor si in reglarea digestiei.
• Tinctura din radacini de angelica in alcool 60 grade din care se iau zilnic cate 20 – 30 picaturi pe putin zahar sau in ceai avand efecte in depurarea sangelui, stimularea transpiratiei, combaterea febrei epuizante, a penumoniei si a altor afectiuni pulmonare. Mai are actiune in combaterea crampelor uterine si grabirea ciclului menstrual si rol curativ asupra stomacului, digestiei si fluxului biliar.
• Pulbere din radacini uscate, frunze si seminte, luate in cantitate de un varf de cutit de 2-3 ori pe zi. Radacini proaspete mestecate in gura, cu 30 minute inainte de mese, au efecte de intarire a activitatii inimii, rinichilor si pielii.
UZ EXTERN
• Bai antireumatismale cu adaus de decoct din 100 – 200 g radacini fierte in 3 litri apa care se toarna in cada de baie.
• Otet sau tinctura de angelica aplicate sub forma de frectii pe zone dureroase de artrite si reumatisme.
Alte utilizari
• In alimentatie se folosesc partile aeriene si fructele la preparate de salata, conserve, dulceturi, lichioruri si vinuri tonice.
