News Flash:

Asasinarea lui Cezar Ivanescu

15 Mai 2008
7729 Vizualizari | 6 Comentarii
Asasinarea lui Cezar Ivanescu
...Cezar Ivanescu a fost asasinat ca ultimul avorton. Era un personaj dificil, incomod, mofturos si caruia ii era greu sa suporte stransoarea placentei...pardon, a societatii actuale. In ultima vreme, fostul sau prieten Mircea Dinescu a pozat cu harletul in mana incercand sa modeleze o groapa in plastilina... Cezar Ivanescu a fost asasinat?!... Greu de crezut, nu?! A mers de buna voie la o consultatie medicala la un prieten care avea o clinica medicala particulara in Bacau si s-a intors acasa logodit cu scandurile unui sicriu pentru care putinii sai prieteni au facut cheta sa-l cumpere. Cu toate ca a fost un om care nu a avut prea multi prieteni, in gastile cartierelor culturale au fost suficiente voci care au sustinut ca a murit ultimul mare poet roman.

Crescut la umbra versului eminescian, numele lui Cezar Ivanescu a fost asociat adesea cu cel al lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Nichita Stanescu. Cu acesta din urma a avut o relatie mai speciala, preluand dupa moartea sa fraiele cenaclului Numele Poetului. Multi au sperat ca Cezar Ivanescu va fi propus de Romania la premiul Nobel pentru literatura, dupa ce Nichita Stanescu l-ar fi ratat la milimetru. Cu toate acestea, Cezar Ivanescu si-a petrecut ultima parte din viata haituit de un asa-zis dosar de colaborare cu securitatea si indopat cu cantitati industriale de tutun. Vestea ca a fost colaborator l-a jumulit de 20 de kilograme de carne pe nesimtite, in doar doua luni. Mergeam adesea la diferite intalniri scriitoricesti finalizate pe scaunul unor mese care de care mai festive si mai bogate si intotdeauna l-am vazut pe Cezar Ivanescu alaturi de femei tinere si frumoase. Nu stiu nici pana in ziua de azi daca era una si aceeasi sau erau imprumutate, insa cert este ca atunci cand il vedeai nu puteai sa eviti expresia «frumoasa si bestia». Cezar Ivanescu este bestia la umbra careia s-au odihnit generatii intregi de scriitori si tot aici ar fi stat ascuns o perioada poetul Nichita Stanescu (cel putin asa a sustinut don Cezare, uitand poate masurile, intr-un interviu destul de recent). Indiferent de valoarea penitei sale sau de profesionalismul cu care a condus diferite institutii culturale, Cezar Ivanescu a fost asasinat ca ultimul avorton. Era un personaj dificil, incomod, mofturos si caruia ii era greu sa suporte stransoarea placentei...pardon, a societatii actuale. Asta mai ales in contextul in care in ultima vreme fostul sau prieten Mircea Dinescu a pozat cu harletul in mana incercand sa modeleze o groapa in plastilina. "As vrea sa ma intalnesc pentru ultima data cu diavolul fata in fata", spunea Cezar Ivanescu cu referire la Mircea Dinescu. Aceasta intalnire se pare ca nu va ramane decat pe scoarta ziarelor care vor relata legendele ticluite printre crapaturile numelui «Cezar Ivanescu». Dupa operatia facuta la acea clinica particulara, Cezar Ivanescu a fost transferat la sectia de Terapie Intensiva de la Spitalul Judetean Bacau, dupa care a fost dus la Spitalul Floreasca din Bucuresti. Raportul de necropsie a scos la iveala anumite aspecte cu totul socante despre activitatea medicilor de la Bacau, iar procurorii vor trebui sa decida daca a fost vorba despre ucidere din culpa sau nu. In primul rand, medicii i-au facut anestezie generala in conditiile in care nici macar anestezie locala nu putea fi facuta. Mai mult, nici angajatii de la SMURD nu ar trebuie sa aiba constiinta curata, insa pe acest aspect voi reveni intr-o ocazie viitoare. A murit in Joia Patimilor, iar terfelirea sa din timpul vietii a continuat chiar atunci cand era dureros de inofensiv. Cu toate ca in 2005 a fost la un pas de a deveni presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, imediat dupa moartea sa acesta a fost renegat in totalitate de conducerea acestei organizatii. Dorinta apropiatilor si a Clarei Arustei, fiica adoptiva, ca trupul neinsufletit sa-i fie depus la Muzeul Literaturii Romane s-a finalizat intr-o singura propozitie: "muzeul nu-i capela". Nici macar dorinta de a fi ingropat la cimitirul Bellu alaturi de maestrul sau Mihai Eminescu nu a putut fi indeplinita. A fost asezat in cele din urma intre Ion Creanga si Sabin Balasa si apele s-au mai linistit.

cezar ivanescu asasinat avorton mircea dinescu tudor arghezi nichita
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

3790 viz    0 com
6757 viz    10 com
4146 viz    11 com
1585 viz    0 com
1233 viz    1 com
1281 viz    1 com
3639 viz    2 com
2605 viz    2 com

Comentarii (6)

Siham  | #35103
Muzeul Literaturii...Bucuresti? ca am vazut referire la cimitirul Bellu. Eu stiu ca a fost de pus la Muzeul Eminescu, in Iasi si inhumat la Eternitatea, intr-adevar, alaturi de Creanga si Balasa. Intrebarea mea e... care muzeu nu-i capela? cui i se atribuie aceasta afirmatie?
Alina  | #35104
NU e de mirare ....Asa suntem noi , romanii ! Macar la Cezar s-au tras salve de tun ...si s-a bucurat de onoruri deosebite ...La Balasa ...a fost mai simplu !!
Daca am reusit noi sa-l scoatem pe M Eminescu din programa scolara de Limba Romana , atunci ce sa mai dorim ????? Se doreste " timpenizarea " poporului roman. Ca prea eram noi inteligentii planetei !!!
Ar fi bine sa fim mai uniti si sa ne respectam mai mult ...si-n tara , dar si-n afara !!!
ziarul  | #35105
http://www.ziarul-ziarul.ro/articol5200/%22MACELARII%22-AU-UCIS-UN-POET.htm


Joi, 24 aprilie 2008, ora 19:10, inima poetului Cezar Ivanescu s-a oprit. Cauza mortii oscileaza, in functie de sursa, intre embolie pulmonara si stop cardiac. Lucrurile insa par sa fie mult mai complicate. Ancheta ZIARUL scoate la iveala datele care conduc la ipoteza decesului din cauza unor proceduri medicale si a unui concurs de imprejurari cu totul ciudat. Contextul disparitiei lui Cezar Ivanescu, uriasa personalitate a culturii romane, cere, in opinia noastra, demararea unei anchete penale.
Cu certitudine cazul decesului poetului Cezar Ivanescu este o chestiune mult mai complicata si este departe de a se incheia cu simpla si atotcuprinzatoarea rezolutie de stop cardiac. Filmul acestui deces suspect incepe pe data de 21 aprilie a.c., cand Ivanescu se interneaza la Clinica Palade din Bacau, in fapt "Spital si policlinica cu profil chirurgical pentru adulti si copii", asa dupa cum ne informeaza antetul respectivei unitati. Motivul internarii, o banala operatie de hemoroizi. Operat fara analize?
In foaia de internare a pacientului, atat in diagnosticul de internare, cat si in cel de externare figureaza aceleasi lucruri, respectiv hemoroizi gradul 4, prolaps hemoroidal, cardiopatie ischemica cronica nedureroasa, bronsita cronica tabagica. Nicaieri nu apare ca s-ar fi facut analize suplimentare, lucru sesizat ulterior si de echipajul SMURD care l-a transferat pe Ivanescu la Spitalul Floreasca. In aceste conditii, poetul este operat sub anestezie generala, pe 22 aprilie. A doua zi, Cezar Ivanescu se simte din ce in ce mai rau, se instituie terapie intensiva, si doctorul Vasile Palade, directorul clinicii, dar si cel care semneaza la rubrica medic curant, decide transferul pacientului la spitalul judetean. De aici, in urma unor interventii la cel mai inalt nivel ale unor prieteni ingrijorati, pe buna dreptate, de situatia alarmanta a poetului, este ridicat de un echipaj SMURD, care il transporta la Spitalul Floreasca. In fisa medicala de "transfer interclinic a pacientului critic", la diagnosticul prezumtiv este trecut "embolie pulmonara". De neinteles.
Medicul a mintit
Contactat telefonic de reporterii ZIARUL, doctorul Palade baiguie ceva de neinteles privind analizele de inainte de operatie ale lui Cezar Ivanescu si, intrebat daca era necesara anestezia generala in cazul unei operatii care dureaza, conform spuselor sale, "un sfert de ora", medicul ne raspunde ca aceasta este "procedura standard". Intrebat daca la externare pacientul se afla in prolaps hemoroidal si daca sangera, doctorul Palade a negat. Biletul de externare semnat si parafat chiar de doctorul in cauza probeaza contrariul. De ce a mintit medicul bacauan? Certificatul medical constatator al decesului nr. 674 eliberat de INML Bucuresti la data de 26 aprilie a.c. ne lamureste in final asupra cauzei mortii poetului: miocardoscleroza dilatativa. Pentru a ne explica termenii folositi, am contactat o somitate in chirurgie. Asa am aflat ca avem de-a face cu un fel "de hernie a inimii, o parte a tesutului care nu mai este muschi" si ca acest lucru trebuia detectat de cardiologul care ar fi trebuit sa-l consulte inainte de operatia de hemoroizi. Odata detectat acest neajuns, ar fi fost obligatorie efectuarea unei ecografii la inima pentru a stabili gradul de afectare, de-abia dupa aceasta s-ar fi putut stabili forma de anestezie ce ar fi trebuit adoptata.
Neglijenta ucigasa sau dezinteres nesimtit
Specialistul pe care l-am consultat ne-a declarat ca "in acest caz ar fi fost putin probabila adoptarea anesteziei generale". Mai curand s-ar fi apelat la anestezia de tip rahi, eventual dublata de un hipnotic usor. Asadar, avem de-a face cu neglijenta medicilor care l-au operat pe Ivanescu la Bacau? Sa nu fi fost consultat poetul de un cardiolog? Daca a fost, ce anestezie a recomandat acesta? Din nefericire, baiguielile medicului Vasile Palade si lipsa unei evidente a analizelor facute inainte de interventia chirurgicala (sesizata si de echipajul SMURD) duc spre aceasta sinistra ipoteza! Palade ne-a mai declarat ca: "La acest moment nu cunoastem exact cauza decesului. Asteptam rezultatul necropsiei si al anchetei medicale".
Ancheta penala
Doctorul Palade va trebui sa raspunda pentru "ciudateniile" cazului pacientului Ivanescu, dar pentru asta ar trebui deschisa o ancheta - nu doar medicala, ci penala. Cand a ajuns in Bucuresti, Ivanescu era inconstient, semnele vitale (ritmul cardiac si respirator) erau foarte slabe si de la inceput medicii Urgentei au afirmat ca sansele sunt minime. Fisa medicala a lui Cezar Ivanescu a sosit in Bucuresti fara buletinul de analize - un lucru extrem de grav, dupa cum a declarat medicul legist de la Urgenta! Din informatiile noastre, abia in seara in care Cezar Ivanescu s-a stins au iesit rezultatele analizelor - dezastruoase - de la spitalul din Bacau. Doctorul Palade l-a operat asadar, fara sa cunoasca, de fapt, fara sa se intereseze de starea lui organica. Tot la Urgenta, in Bucuresti, surse medicale ne-au informat ca in starea in care era Ivanescu, chiar si o anestezie locala ar fi fost riscanta.
Teroarea impusa de Dinescu
Lovitura care l-a adus pe Cezar Ivanescu in starea in care se afla inainte de operatia fatala i-au dat-o Dinescu si complicii sai prin fabricarea unui zvon infam care arunca asupra poetului mizeria unei inventate colaborari cu Securitatea. Dinescu a aruncat cu noroi asupra lui Cezar Ivanescu, deoarece acesta din urma a dezvaluit rolul sau in moartea suspecta a marelui scriitor Marin Preda, aflat in obiectivul Securitatii. Si nu doar al Securitatii din Romania. Pentru tensiunea in care a trait ultimele luni, faptul ca aproape nu se mai hranea, trauma provocata de acea minciuna grozava i-au afectat grav inima. Dumnezeu L-a chemat la El in Saptamana Patimilor.
Camelian Propinatiu  | #35106
Marin Preda a fost gazduit la Muzeul Literaturii Romane. Cezar Ivanescu, nu numai ca prieten, ci ca unul dintre ultimii poeti lirici romani, merita acelasi tratament.
Ajunsi la putere, optzecistii se comporta ca-n Delirul.
mihai  | #35107
Muzeului Literaturii din Bucuresti. Acolo au fost depusi, de-a lungul timpului scritori - importanti, neimportanti, dar scriitori membri ai USR, inclusiv G. Pruteanu.

Pentru Cezar Ivanescu nu a existat in tot Bucurestiul un loc public unde prietenii, cititorii etc., etc. sa poata aprinda o lumanare, sa-si poata lua ramas-bun, sa depuna o floare in memoria, intru cinstea celui care a fost GENIUL POEZII MODERNE ROMANESTI - CEZAR IVANESCU.

Si toate acestea s-au petrecut, nu-i asa? - intr-o tara crestina, moderna, europeana, in preajma Pastelui. Infiorator...

Chiar intr-atat s-a pierdut fibra acestui popor incat ne-am transformat cu totii in niste monstri, opaci la drame, imuni la moartea aproapelui nostru, participand cu zambetul pe buze la lichidarea valorilor nationale, scuipand pe cadavre, nerespectand un om nici macar atunci cand se indreapta in ultimul lui parcurs terestru spre DUMNEZEU...

Suferinta imensa prin care a trecut Cezar Ivanescu este de natura profund christica, EL va fi aproapele DOMNULUI MEREU, de-acum nu-l vor mai atinge nici ura, nici invidia, nici durerea, de-acum... pana acum insa l-au coplesit si ura si durerea...

Ce va ramane?

Va ramane obligatia noastra de a-i face dreptate.

De a afla cum de i s-a tras moartea de o banala operatie de hemoroizi programata si platita cu bani grei?

Opera imensa, incomensurabila care va razbate ca o lumina astrala peste vremuri, dusmanii, ranchiune scriitoricesti.

Istoria literaturii va mai consemna umbrele palide care l-au urat, care nu au avut loc de el, va consemna criminalii (fie ei medici, nepoate s.a.m.d.), va ramane nimicnicia conducerii Uniunii Scriitorilor din Bucuresti, Iasi... prefecatoria lor... Umbra unora atarnati de CRUCEA MAESTRULUI, asa pentru posteritate...

Ce nu inteleg nici unii, nici altii este faptul ca poti sa te ingropi odata cu un maestru, poti sa te atarni precum urangutanul de copac de crucea maestrului CEZAR IVANESCU dar ca asta nu iti aduce nici GLORIA, NICI TALENTUL NECESAR SUPRAVIETUIRII IN POESTERITATE... GLORIA VINE DIN TALENTUL DAT DE DUMNEZEU...

Toate acestea vor ramane.
mioara  | #35108
Repet, Cezar Ivanescu nu a primit niciodata nici un verdict de la CNSAS.

http://cezar-ivanescu.blogspot.com/

http://in-memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/

Le multumesc Domnului Iisus Hristos si maicii Domnului, Fecioara Maria, instante absolute, sotiei mele, Maria, acolo, in ceruri, si fiicei mele spirituale, Clara Lucia Arustei, aici, pe pamant. Mi-au stat ei, mi-au stat ei tot timpul alaturi. Tuturor acelor care au trecut de partea mea le multumesc, dar nu atat cat isi inchipuie, pentru ca au trecut de partea Adevarului.


Celor cunoscuti si necunoscuti, inca o data le trimit dragostea mea si le urez, mai ales acelora risipiti prin lume, mult noroc. Pentru acei care au gustat cu voluptate aceasta paine otravita a minciunii, nu am decat compasiune. E ceva rau in ei care ii indeamna sa se bucure de ivirea in lume a raului. Il intampina recunoscandu-se in el. Sa incerce sa se purifice, sa scape de sub tirania raului care ii domina.


Daca Dumnezeu imi va da pana la capat puterea sa trec si prin aceasta proba infernala, promit tuturor ca voi duce, imi voi duce si le voi duce crucea. Neamul acesta romanesc nu mai trebuie batjocorit! Incercat pret de o jumatate de veac de robia babilonica a Rusiei comuniste, cred ca s-a salvat totusi si a ramas printre cei..., a ramas in mare parte neatins de rau si putrejune. Ma rog pentru invierea lui.


In toata aceasta incercare prin care am trecut, m-au sprijinit si mi-au stat alaturi romani, evrei, maghiari, tigani, armeni, albanezi, turci si ma opresc aici cu enumerarea. Cu totii si-au dovedit calitatea umana profunda si au depasit particularismul si problemele marunte si s-au manifestat ca adevarati oameni universali. Nu doar europeni, ci universali.


In aceasta incercare mi-au stat alaturi romani, evrei, maghiari, tigani, armeni, sarbi, albanezi. Cu totii s-au dovedit nu doar adevarati europeni, ci adevarati cetateni ai Universului!


In fata lor ma plec precum statuile din templu in fata lui Buddha. Ei sunt speranta mea ca vor remodela o noua umanitate. O noua umanitate sau, daca vreti, o transumanitate, asa cum s-ar exprima genialul meu prieten de la Paris, Basarab Nicolescu.


In tinerete, am citit o carte intitulata Mai stralucitor decat o mie de sori, carte care relata istoria construirii bombei atomice. Sufletul uman nemuritor intrece cu mult o mie de sori. Lumina lui face cat o mie de miliarde de sori. De aceea, nu exista pacat mai mare in Univers decat sa batjocoresti Sufletul unui om.
(Cezar Ivanescu, transcriere a unui mesaj audio din 15.02.2008)
Ascultati acest mesaj: http://www.trilulilu.ro/alki/74d9e365e72197


Pe 24 aprilie Cezar Ivanescu a murit... Personalitate deplina a culturii romane, anticomunist convins si scriitor total antisistem, Cezar Ivanescu a murit martirizat in propria sa Tara, Tara Tatalui, pe 24 aprilie... ("!Tu erai Tatal meu si noi copiii iti spuneam Rusia... / Tatal dement cu epoleti si cu centura ca lesia... / Tu erai Tatal meu si noi copiii te uram si Mama, / ca ni l-ai pus tu pereti pe Stalin si-ai dat jos icoana!", Cezar Ivanescu, Tatal meu Rusia).


"Sufletul uman nemuritor intrece cu mult o mie de sori. Lumina lui face cat o mie de miliarde de sori. De aceea, nu exista pacat mai mare in Univers decat sa batjocoresti Sufletul unui om", afirma Cezar Ivanescu. In preajma marii sarbatori crestine a Invierii trupul sau zacea la Morga Spitalului de Urgente Floreasca abandonat si fara lumanare pentru ca tot acolo se mai aflau trupurile a doi Infractori care prin moartea lor devenisera probe... Poate exista un absurd mai perfect? Cezar Ivanescu, personalitate de exceptie a culturii romane, poet de geniu, traducator, director de editura, membru al USR si membru in Consiliul USR zacea in preajma Invierii fara lumanare, in morga unui spital... captiv pentru ultima data intr-o lume care nu il intelegea... si toate acestea parca se petreceau spre a ne fi transmisa o ultima lectie de iubire si spre a ni se adeveri din nou ca Cezar Ivanescu avea dreptate atunci cand acuza. Inca o data, din preajma mortii si de dincolo de moarte, ne arata nimicnicia apocaliptica a Omului Nou, fara morala, lege si Dumnezeu, si ne invata cu blandete ceea ce nu ar trebui sa devenim vreodata...


Incercam sa redam, pe cat ne va sta in puteri, masura dramei traite de un scriitor de exceptie, mort in conditii neclare, ca urmare a unei interventii minore si programate.


Atacul nedrept asupra lui Cezar Ivanescu a capatat dimensiuni de nebanuit incepand cu 29.01.2008. Bazandu-ne pe documentele audio ramase, pe manuscrisele si pe multele declaratii din ultima perioada a vietii sale vom incerca sa restabilim cate ceva din adevarul acestei morti.


Acest prim fragment inregistrat si facut public este de fapt un mesaj profund crestin de multumire si iertare pe care Cezar Ivanescu a dorit sa il adreseze celor care i-au facut rau, celor care l-au tradat, celor care in mod nedemn i-au provocat, intr-un final, moartea... celor care l-au pretuit, celor care l-au iubit, celor care l-au cunoscut si celor si mai multi pe care nu i-a cunoscut niciodata, dar pentru care a scris, a suferit si a murit.


Reproduc si un scurt fragment din textul care ar fi trebuit sa deschida blogul Cezar Ivanescu, in timpul vietii scriitorului, intitulat Mesajul lui Cezar Ivanescu pentru discipolii, prietenii si sustinatorii cauzei sale.


De la Alex Cetateanu, Presedintele Asociatiei Scriitorilor Romani din Canada, cu sediul in Montréal, George Filip si toti ceilalti membri ai Asociatiei, pana la bravii mei cenaclisti de odinioara din Targoviste, Mircea Draganescu, Ion Iancu Vale, Ioan Visan si mai tinerii discipoli Alina Safta sau Sebastian Dragan, de la minunata doamna Lucretia Berzintu din Israel si pana la genialul si dragul meu poet din Botosani, Lucian Alecsa, grav bolnav, de la hagiograful meu de o viata, Ion Murgeanu, care crede ca sunt cel mai mare poet roman de la Eminescu incoace, la George Roca din Australia, de la marele pictor si scriitor Sorin Dumitrescu si pana la incomparabilul uomo universale romanul de geniu de la Paris, Basarab Nicolescu, cu totii mi-ati incalzit inima... Dar pe toti v-a intrecut copilul fara nume care mi-a postat pe net fotografia si un poem... Care e numele tau, ingere? /.../ Inchei si iar inchei cu vorbele aceleia pe care o iubesc de cand ma stiu, Mahalia Jackson: "Ii multumesc lui Dumnezeu ca imi ingaduie sa il ador!" (Cezar Ivanescu, 11 martie 2008)
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1886 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018402 (s)

loading...