Barajul de la Stanca-Costesti e plin ochi

• "Am ridicat stavilele sa facem fata acestei viituri. Prutul vine cu un debit de 1240 metri cubi pe secunda. Evacuam apa din baraj cu un debit de 643 metri cubi pe secunda. Facem tot posibilul sa atenuam viitura. Apa in baraj este la nivelul 93,35 metri, iar nivelul maxim de retentie este de 95,50. De aceea am ridicat stavilele, sa putem face fata la un nivel al apei si de 98 de metri", a declarat Gheorghe Coroi, directorul Acumularii Complexe Stanca-Costesti • La un debit eliberat din bazin de 700 metri cubi pe secunda, digurile de aparare de pe malul Prutului pot ceda Cel mai probabil, zilele acestea autoritatile vor decide evacuarea localitatilor de pe malul Prutului. Asta deoarece viitura de pe rau a devenit din ce in ce mai puternica, iar capacitatea de retentie a barajului de la Stanca-Costesti se apropie de nivelul maxim. Daca in urma cu trei zile viitura de pe raul Prut venea cu un debit de numai 600 metri cubi pe secunda, in cursul zilei de ieri acesta avea un debit de 1240 metri cubi pe secunda. In plus, daca in urma cu trei zile autoritatile romane au decis sa elibereze din baraj un debit de 420 metri cubi pe secunda, in cursul zilei de ieri acesta a fost marit la 643 metri cubi pe secunda. In plus, pentru a face fata volumului mare de apa care vine pe Prut din Ucraina, sefii barajului au decis sa ridice stavilele. Acestea sunt dispozitive aflate in partea superioara a barajului care, dupa ce sunt ridicate, maresc putin capacitatea de retentie a acumularii Stanca-Costesti. Aceasta este ultima procedura ce mai putea fi facuta pana la umplerea barajului. "Am ridicat stavilele sa facem fata acestei viituri. Prutul vine cu un debit de 1240 metri cubi pe secunda. Evacuam apa din baraj cu un debit de 643 metri cubi pe secunda. Facem tot posibilul sa atenuam viitura. Apa in baraj este la nivelul 93,35 metri, iar nivelul maxim de retentie este de 95,50 metri. De aceea am ridicat stavilele, sa putem face fata la un nivel al apei si de 98 de metri", a declarat Gheorghe Coroi, directorul Acumularii Complexe Stanca-Costesti. Pana in prezent, lacul de acumulare de la Stanca-Costesti a retinut 900 milioane metri cubi de apa. Capacitatea maxima de retentie a lacului care are o suprafata de circa 7700 hectare si circa 70 kilometri lungime este de 1,3 miliarde metri cubi. Avand in vedere insa ca viitura aduce 1240 metri cubi pe secunda, iar din baraj curg controlat 643 metri cubi pe secunda, un calcul matematic arata ca barajul se va umple in cel mai scurt timp. Atunci se va aplica urmatoarea procedura de protejare a barajului. Se vor ridica deversoarele pentru ape mari, cele aflate in partea superioara a barajului, si atunci volumul de apa eliberat din acumulare va atinge pragul psihologic de 700 metri cubi pe secunda. Digurile de aparare de pe Prut insa sunt proiectate sa reziste la un debit maxim de 700 metri cubi pe secunda. In aceasta faza este preferata insa inundarea controlata a unor suprafete agricole sau a unor zone locuite de pe malul raului Prut. Inundarea controlata implica spargerea premeditata a unor diguri. Numai ca in zonele care pot fi inundate controlat se afla si localitati. Un exemplu in acest sens este satul Hermeziu din comuna Trifesti. Potrivit planului de aparare pe raul Prut, prima zona care ar putea fi inundata controlat este Trifesti - Sculeni, care are o suprafata de 8.300 hectare. Urmatoarea este Sculeni - Tutora cu o suprafata de 1.300 hectare, iar ultima este Tutora - Gorban cu o suprafata de 2.000 de hectare. Aceste zone sunt inchise de ziduri de aparare. In momentul in care se inunda prima zona, apa nu trece mai departe de perimetrul stabilit. Dar, daca dupa ce s-a inundat prima zona debitul de apa este in continuare mare, iar cavitatea deschisa (zona inundata) si barajul tot nu fac fata, se inunda cea de-a doua zona si asa mai departe. Barajul a fost proiectat sa poata elibera maxim 2.600 metri cubi pe secunda pentru a nu se rupe si a fi salvat. In aceasta situatie insa, apa va inunda si marile orase din estul tarii si pe cele de pe celalalt mal al Prutului.