News Flash:

Bataie de joc pe banii altora

27 Septembrie 2004
1219 Vizualizari | 0 Comentarii
Pentru dezastrul SAPARD primarii invoca vremea

•La trei zile pana la data limita de depunere a ultimei cereri de plata, cel putin sase dintre proiectele SAPARD sunt intr-un stadiu jalnic •Fonduri de sute de miliarde lei vor fi pierdute, in eventualitatea in care nu va fi dat un nou termen de finalizare de catre Agentia SAPARD •Comune precum Popricani, Dagata, Schitu Duca, Siretel, Vladeni sau Comarna sunt in coada listei Programului SAPARD de la Iasi

Joi este termenul limita de depunere a ultimei cereri de plata pentru lucrarile din cadrul Masurii 2.1-Dezvoltarea si Imbunatatirea Infrastructurii Rurale din cadrul Programului SAPARD. Fonduri de zeci de milioane Euro nerambursabili au fost primite pentru lucrari de canalizare, aductiuni de apa sau drumuri comunale pentru satele si comunele judetului Iasi. Intrebati care este motivul pentru care lucrarile nu au evoluat cum ar fi trebuit, cei mai multi dintre primari au invocat timpul nefavorabil. Explicatia lamentabila a acestora este legata de faptul ca, in mare parte, acestia urmaresc, prin tertipul schimbarii, un nou termen de finalizare. Contactati telefonic, primarii din comunele cu probleme au invocat la unison fie vremea nefavorabila, fie incompetenta constructorilor. Ca masura disperata, fortati de termenul limita al lucrarilor, care practic a expirat, primarii incearca marea cu degetul si cer Agentiei SAPARD prelungirea termenului. Un asemenea exemplu, acoperit de faptul ca firma constructoare si-a batut joc de proiect, este cel de la Comarna, unde grecii de la SC Athenaiki Tehniki SA au fost schimbati cu Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri (ALDP) Iasi. "Treburile merg bine in prezent. Dupa problemele cu societatea din Grecia, care a castigat licitatia pentru proiect, am crezut ca aceasta lucrare nu va mai fi terminata niciodata. In urma cu cateva zile am facut prima cerere de plata, in valoare de 18 miliarde lei. Am facut terasamentele, am lucrat destul de mult si am vazut ca se poate cand, in doua zile, ALDP a turnat 2,3 kilometri de asfalt", a declarat telefonic Vlad Melinte, primarul comunei Comarna.

Bataia de joc

Vremea nefavorabila pare ca a influentat nu doar lucrarile la proiectele SAPARD, ci si gandirea primarilor din Vladeni, Siretel si Schitu Duca. Contactat telefonic, primarul din Siretel a afirmat ca, atunci cand in Iasi au aparut florile, in Siretel inca ningea. "Am depus documentatia pentru prelungirea termenului de finalizare. Am inceput destul de greu si destul de tarziu. Cand erau flori la Iasi, la noi era zapada. Am facut adresa catre constructor sa suplimenteze si utilajele si forta de munca, dar nu s-a intamplat acest lucru", a afirmat primarul Gheorghe Ancuta. Stadiul fizic al lucrarii respective nu depaseste procentul de 50 la suta, desi primarul se lauda cu 65 la suta, in contextul in care fondurile nerambursabile, reprezentand valoarea eligibila a proiectului, sunt de 34,51 de miliarde lei, bani care risca sa fie pierduti. Un alt primar afectat de ploaie este cel al comunei Vladeni, care da vina pentru nereusite pe aceeasi vreme nefavorabila. "Ploaia ne-a impiedicat sa lucram cum trebuie. Prin luna iunie am avut cam 7 zile in care a trebuit sa refacem ceea ce a stricat ploaia. In acest timp s-au refacut toate lucrarile de pana atunci", a afirmat ieri, Ioan Cohut. Intrebat despre modul in care decurg lucrarile la proiectul SAPARD in valoare de 36,08 miliarde lei, primarul comunei Schitu Duca a afirmat ca doreste sa schimbe constructorul, pe ultima suta de metri. "Lucrarile merg cat se poate de anapoda. Termenul a expirat, iar constructorul a realizat cam 40 la suta. Ei spun ca au fost ploi si ca asta i-a impiedicat sa lucreze. Clauzele contractuale sunt foarte clare. In cazul in care nu termini lucrarea la termen, platesti prima transa, pe care ai primit-o, adica dai banii inapoi, pentru ca si mie imi cere acesti bani Agentia SAPARD", s-a plans primarul Mihai Mihalache. Totodata, la Popricani au fost descoperite nenumarate nereguli privind calitatea proasta a lucrarilor, iar masurile de sanctionare au intarziat sa apara. Controalele desfasurate la Popricani au descoperit ca o parte dintre utilajele care ar fi trebuit sa lucreze la proiectul SAPARD lucrau prin sat. In acelasi timp, terasamentul nu a fost facut in mod corespunzator. In lipsa pietrei sparte sau colturoase, care ar fi trebuit sa fie folosita la lucrari, constructorii au fost descoperiti ca au folosit "refuz de ciur" (materiale ramase de la procesul de cernere a balastului - n.r.). Prin folosirea acestui material, lucrarea nu avea o garantie de durata a terasamentului, care putea sa alunece la primele ploi. In nenumarate randuri, primarul Otonelu Slabu s-a facut de ras prin faptul ca nici macar nu stia cine este responsabilul de santier din partea Primariei pe care o conduce. In acest moment, stadiul fizic de executie este situat in jurul valorii de 30 la suta, proiect ce are o valoare de 35,47 la suta, valoare eligibila.

Istoric

Inceput cu doi ani in urma, cand au fost semnate contractele intre Agentia SAPARD ca furnizor si Consiliile Locale (CL) Comunale ca beneficiari, Programul SAPARD s-a derulat in mai multe etape, in care au fost studiate dosarele ce au inclus cererile de finantare, au fost organizate licitatii, ca apoi sa urmeze proiectarea lucrarilor, in cazul Masurii 2.1 - Dezvoltarea si Imbunatatirea Infrastructurii Rurale. Lucrarile au inceput, pentru un numar de 38 de proiecte, in intervalul martie-aprilie 2004. Termenul de finalizare trebuia respectat conform contractului incheiat intre Agentia SAPARD si CL, pe de o parte, si CL care a incheiat un contract cu executantul lucrarii, pe de alta parte. Nu de putine ori, la randul lor, constructorii care au castigat licitatia au incheiat contracte de antrepriza cu diferiti furnizori, fie de materii prime, fie de utilaje. Proiectele publice desfasurate prin SAPARD sunt proiecte de infrastructura, care nu genereaza venituri substantiale, in consecinta aportul dat fiind de 100 la suta din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substantiale, sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului venituri viitoare, mai putin costurile de exploatare, are ca rezultat un procent mai mic de 25 la suta din costul total al investitiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru functionarea investitiei, inclusiv costurile de intretinere, dar excluzand amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte, contributia publica este de 100 la suta, in speta 75 la suta contributie a Uniunii Europene, Guvernul Romaniei suportand 25 la suta din costul total eligibil. In cadrul Masuriii 2.1, pot fi finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa intre o suta mii Euro si un milion Euro.
Gelu JIREGHIE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1917 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017719 (s)

loading...