News Flash:

Bem lapte falsificat !

8 Februarie 1999
1843 Vizualizari | 0 Comentarii
•Laptele diluat cu apa - un " aliment de baza" al iesenilor
•Igienistii ISP Iasi au investigat "procentele falsificarii"
•In tarile U.E., lichidul albicios consumat de ieseni nu poate fi numit "LAPTE"
•Statul, prin Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (MAA), se face complice la falsificare


Rahitism, debilitate, cretinism, anemie


Iesenii consuma lapte pasteurizat cu o valoare calorica si nutritiva mai mult decat indoielnica. In Iasi, ca si in toate judetele Moldovei, laptele comercializat de majoritatea fabricilor de lactate cu capital de stat (fostele ICIL-uri socialiste) nu indeplineste normele sanitare standardizate prin Ordinul Ministerului Sanatatii (MS) nr.611 din 1995.

In Moldova, dar mai ales in judetele Iasi, Vaslui si Botosani (ajunse cele mai sarace zone geografice din estul Europei), oamenii s-au obisnuit sa consume lapte falsificat, mai exact lapte diluat cu apa. In Moldova, cu exceptia Institutului de Sanatate Publica (ISP) Iasi si Asociatiei pentru Protectia Consumatorului (APC), nici o alta autoritate guvernamentala sau neguvernamentala nu se preocupa de calitatea nutritiva a laptelui de consum. Populatia acestei regiuni risca sa fie grav afectata de maladiile subnutritiei specifice lumii a treia (rahitism la copii, debilitate mintala la adolescenti si tineri, cretinism la adulti, anemie la batrani etc). Deocamdata, in conditiile pauperizarii generale, laptele de calitate - fabricat de firme private de prestigiu si comercializat in ambalaje ultramoderne - este inaccesibil consumatorului de rand. In familiile iesene cu multi copii, laptele diluat cu apa ramane un aliment de baza.

Ce inseamna "lapte" in U.E. ?


In tarile UE, laptele de consum este un produs alimentar ale carui proprietati calitative sunt riguros standardizate prin lege si raportate la prevederile Codexului Alimentar International. O lege a alimentului inca nu exista in Romania anului 1999, desi Parlamentul emite, periodic, pretentii de aderare la UE. Chiar si fara aceasta importanta lege, in urma cu exact un an, in Romania post-comunista izbucnea scandalul laptelui reconstituit.

Fostul director al Directiei de Control si Sprijin a Asociatiilor de Consumatori din cadrul OPC (DCSAC-OPC), Mioara Mechea, a facut o declaratie publica referitoare la "non-calitatea" laptelui. Potrivit declaratiei, directorul DCSAC-OPC avertiza consumatorul roman ca in tarile UE (Franta, ca exemplu) se numeste lapte doar acel produs care are 70 ml azot proteic/100 grame.

Conform CODEXULUI - total ignorat in Romania - orice alt produs care nu contine minimul de proteine stabilit de normativele legale nu poate fi etichetat drept lapte.

Aceasta declaratie "soc" nu a speriat nicidecum pe acei fabricanti de lapte obisnuiti a-i falsifica valoarea nutritiva (proteica, in special). Imposibilitatea efectuarii unor investigatii asupra "non-calitatii" laptelui de consum avantajeaza fostele ICIL-uri - astazi respectabile societati pe actiuni. ICIL-urile, nesupuse unor controale de calitate standardizate prin CODEX, sint considerate intreprinzatori cinstiti care respecta ordinul MS nr.611/1995. Numai ca surpriza avea sa vina din partea igienistilor de la ISP Iasi. Afirmatiile reprezentantului guvernamental DCSAC-OPC erau, in sfarsit, probate indubitabil prin investigatii stiintifice.

Un document edificator

"ZIUA de Iasi" dezvaluie un document edificator (vezi facsimilul alaturat). Ne referim la raportul igienistilor Cristina Adam si Elena Popa de la ISP Iasi, intitulat "Calitatea nutritiva si igienica a laptelui de consum in Moldova (1994-1997)". Rezultatele investigatiilor au fost expuse, sintetic, intr-un alt document oficial, redactat sub girul MS si al Academiei de Stiinte Medicale, mai precis "Raportul Institutului de Igiena si Sanatate Publica Bucuresti - 1998".

In raport se arata:"In anii 1994-1997, specialistii Inspectoratelor de Sanatate Publica din Moldova (fostele SANEPIDURI - n.n.) au analizat un numar de 694 probe de lapte pasteurizat. S-au investigat urmatorii indicatori fizico-chimici: grasimi, titru proteic, substanta uscata (fara grasime), densitatea, precum si aciditatea, reactia de control a pasteurizarii (...)".

La subcapitolul "Rezultate", s-a consemnat: "Determinarile fizico-chimice au evidentiat abateri de la standardele in vigoare, prin scaderea sub limita admisa: a substantei uscate (46,72 % probe necorespunzatoare - p.n.); a titrului proteic (23,57 % p.n.): a densitatii (25,61 % p.n.); a grasimilor (13,63 % p.n.)".

O densitate specifica apei cu ... gust de lapte

"Rezultatele" mai sus citate indica faptul ca aproape jumatate din cantitatea de lapte consumata in judetele Moldovei nu contine substanta uscata prevazuta de normativul sanitar-alimentar. Si mai grav, un sfert din lichidul albicios numit "lapte" nu prezinta continutul proteic stabilit de MS. Si tot un sfert din cantitatea de "lapte" comercializata in Moldova prezinta o densitate specifica apei ... cu gust de lapte.

"Diluare cu apa, falsificare, ecremare"


Concluziile raportului ISP Iasi au fost monitorizate de IISP Bucuresti si de OMS, prin aplicarea si in Romania a sistemului HACCP standardizat de UE, referitor la controlul calitativ al alimentelor. Ce au aflat expertii OMS si ai UE despre "non-calitatea" laptelui consumat de ieseni ? Raportul mai consemneaza: "In perioada 1994-1997, valoarea calorica si nutritiva a laptelui de consum s-a mentinut diminuata (cu o oarecare ameliorare in 1997), in majoritatea judetelor din Moldova, prin scaderea sub normele recomandate a substantei uscate, a continutului proteic precum si a grasimilor. Scaderea sub limita admisa a densitatii denota diluarea cu apa a laptelui  la sursa sau chiar pe parcurs si intr-o masura mai mica ecremarea grasimilor".

Apa cu nemiluita, in "laptele IAS-urilor"


Sa decriptam limbajul oarecum ermetic al igienistilor. Ce inseamna "diluarea cu apa a laptelui la sursa" ? Nimic altceva decat "inmultirea cu apa". Taranul, micul producator, nemultumit de pretul pe care statul il ofera la contractare, toarna apa in laptele abia muls de la vaca din grajd. La fel, lucratorii fermelor IAS toarna apa cu nemiluita in laptele abia muls de la "vacile statului", operatiune comisa in complicitate cu directiunea IAS-urilor si a Directiilor Agricole de sorginte socialista. Si dupa 1989, reflexul in a obtine "productii sporite" de lapte functioneaza. Si astazi se mai inregistreaza, in anumite ferme ale unor IAS-uri "cantitati uriase" de lapte, obtinute de pe urma unor vaci decimate de leucoza si tuberculoza bovina.

"Industrializare" cu apa


Ce inseamna - in raportul ISP Iasi - "diluarea cu apa a laptelui pe parcurs" ? Sintagma "pe parcurs" ascunde acea "mafie a laptelui" din fostele si actualele ICIL-uri. Multe decenii, a industrializa laptele a insemnat, in "Romania bunastarii socialiste", adaugarea de apa potrivit cerintelor planului de partid. Si astazi, multi dintre fostii si actualii directori de ICIL practica aceleasi metode tehnologice, fara ca MAA sa intervina prompt impotriva unei operatiuni de falsificare tolerata chiar de catre statul roman. Un stat, care prin intreprinderile sale comercializeaza ... apa cu lapte, are exact imaginea pe care si-o merita in ochii consumatorilor amenintati de rahitism, debilitate mintala si anemii cronice.

La Congresul National al Inginerilor Zootehnisti din Romania, desfasurat in decembrie 1998, la Iasi, inaintea redactarii "Apelului de la Iasi, pentru salvarea zootehniei", un vorbitor a atacat direct problema laptelui. Finalul discursului sau a lasat fara replica reprezentantii guvernamentali: "Un popor ai carui copii nu au de unde sa consume lapte de calitate, va ajunge un popor de oameni timpiti !"

APCONS - avertisment consumatorilor inselati


Presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorului (APCONS) Iasi, Vasile Cazan, reprezinta singura organizatie neguvernamentala din judetul Iasi care monitorizeaza, de mai multi ani, falsurile alimentare comercializate. Presedintele APCONS Iasi explica, pentru "ZIUA de Iasi", drama consumatorilor moldoveni de lapte diluat cu apa: "Iesenii locuiesc intr-o zona defavorizata economic si social. Concurenta pe piata laptelui este in formare. Consumatorii inca nu au prea multe sanse de a alege altceva decat ceea ce au cumparat decenii de-a randul, la cartela sau ratie. Constiinta de consumator bine informat, atent la drepturile pe care i le confera legislatia (deocamdata, incompleta sau haotica), nu exista la Iasi. APCONS va retine cele semnalate de ziarul dvs. In Romania, dar mai ales in judetele Moldovei, comercializarea falsurilor alimentare, printre care si laptele falsificat, reprezinta un fenomen care ar trebuie sa alarmeze imediat autoritatile guvernamentale. Un ONG, cum este APCONS, nu poate - deocamdata - decat sa avertizeze si sa informeze exact consumatorii inselati sistematic".
codexului iisp bucuresti oms
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1978 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020020 (s)