Brusturele - ARCTIUM LAPPA L.

Brusture, lipan, captalan, broscalau, lapuc, capul calugarului, ciulin, clococean, iarba chelbosului, scaiul oii, scaietele marunt

Descriere.
Planta erbacee, bienala cu rizom vertical, prelungit cu o radacina pivotanta, carnoasa, lunga de 30 – 60 cm. Tulpina este ramificata, inalta de 1-2 m. Frunzele sunt alterne, cele inferioara au limb mare, alburii-pufoase pe fata inferioara, cordiforme silung-petiolate. Florile sunt tubulare, purpurii, grupate in capitule globuloase cu diametrul de 3 – 4 cm. Inflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.

Raspandire
Ca planta medicinala a fost cunoscuta inca din antichitate. Creste pe terenuri virane, necultivate, parloage, santuri, povarnisuri, malurile virane, necultivate, parloage, santuri, povarnisuri, malurile raurilor si lacurilor, marginea padurilor, drumurilor, a cailor ferate si gardurilor, ziduri, daramaturi, de la campie pana in zona montana (sub 1.800 m altitudine).

Organe utilizate
Radix et Folium Bardanae – radacini si frunze.

Recoltarea
Radacinile se scot din sol in toamna primului an (lunile septembrie – octombrie) si in primavara anului II (lunile martie-aprilie). Se spala sub jet de apa, se curata si se taie longitudinal. Dupa inflorirea din anul II, radacinile se lignifica si devin seci si lipsite de inulina. Uscare radacinilor se face la soare sau in incaperi inclazite si artificial la 35 – 50 grade C. Coeficientul specific de uscare este 4-5: l. Dupa uscare radacinile au culoare bruna (la exterior) si alba (la interior), au miros slab, gust dulceag, mucilaginos, apoi amar. Frunzele se culeg fara petiol la inceputul infloririi (lunile mai – iunie) si se usuca la umbra.

Continutul chimic
• inulina (40%), lactona, heterozide, taninuri;
• principii amare (arctipicrina);
• ulei eteric (0,1 %)
• acizi organizi (cafeic);acizi grasi (palmitic, stearic), sitostreroli, stigmasteroli;
• vitamine (compleul B);
• substante antibiotice (in frunze);
• saruri minerale (K, Ca, Mg).

Proprietati terapeutice
• hipoglicemiante, antidiabetice, depurative, colerectice, colagoge;
• antireumatismale, antigutoase, diuretice, sudorifice;
• antibacteriene, antiseptice, antiobiotice asupra microbilor de piele (comparabil cu penicilina);
• antiacneice, antisifilitice, seboreice, astringente.

Actiuni specifice
• combate diabetul cu scaderea procentului de zahar din sange;
• afectiuni digestive: ficat lenes, calculoza biliara, dischinezie biliara, enterocolite, colici abdominali, previne putrefactiile si infectiile microbiene cu streptococi, penumococi, bacilul antraxului;
• afectiuni respiratorii: grupa, raceala, bronsite;
• afectiuni cardiace: ateroscleroza, hipertensiune, insuficienta cardiaca cu edeme;
• boli renale-genitale: litiaza renala, cistite, leucoree;
• reumatism, guta;
• afectiuni bucale: amigdalite, gingivite, herpes, abcese dentare;
• boli de piele: dermatoze, acnee juvenila, pecingine, tenuri seboreice, furunculoza, eczeme, arsuri, ulceratii, psoriazis, impetigo, rujeola, variola, scarlatina, sifilis, muscaturi de serpi, intepaturi de albine, viespi, tantari;
• stimuleaza cresterea parului in caz dealopacie prematura si matreata abundenta.

Forme de utilizare
UZ INTERN
• Infuzie din 2-4 linguri de radacini uscate si maruntite la 1litru apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se bea intreaga cantitate in cursul unei zile. La persoanele bolnave de diabet, indulcitea se face cu zaharina sau ciclamat de sodiu.
• Decoct din 2 linguri uscate si macinate la 500 ml apa clocotita; se fierbe 4 – 5 minute la foc redus, se infuzeaza acoperit 15 minute si se bea intrega cantitate calduta, in 3 – 4 reprize, pe durta unei zile, avand efecte in calculoza biliara, gripa, raceala, acnee si furunculoza.
• In caz de rujeola se prepara un decoct dupa acelasi procedeu dar cu doza la jumatate; dupa ce se adauga 2 lingurite de miere se consuma timp de 2 – 3 ore care 1 lingurita la intervale de 5 minute, determinand o grabire a vindecarii, bolnavul fiind retinut la pat.
• Sirop din 100 g radacini proaspete in 800 ml apa si 800 zahar. Dupa dizolvare se consuma cate un pahar pe zi contra eczemelor si a altor afectiuni dermatice.

UZ EXTERN
• Infuzie din 1 lingurita radacini uscate la 200 ml apa in clocot; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de comprese in acneee sau sub forma de gargara ina fectiuni inflamatorii buco-faringiene.
• Decoct din 4 linguri radacini maruntite la 500 ml apa clocotita; se fierbe 4-5 minute, se infuzeaza acoperit 10 – 15 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese, de 3-4 ori pe zi, in afectiuni dermatice (acnee juvenila, eczeme uscate, herpes, furnuculoza, tenuri seboreice). Pentru matreata si alopecie se fac frectii locale la intervale de 2 zile.
• Decoct din amestec cu 30 – 40 g radacini de brusture + 15 – 20 g frunze de mesteacan + 30 – 40 g radacini de urzica la 1 liru de apa rece; se fierbe 10 minute, se strecoara, se adauga o lingura de otet si se foloseste, saptamanal, la spalarea si frectionarea pielii capului, avand efect de stimulare a cresterii parului in caz de alopecie si seboree a pielii.
• Decoct din amestec de 100 g rdacini de brusture + 100 g radacini de iarba mare la 1 litru apa rece; se fierbe 30 minute si se fac frectii locale contra micozelor si a mancarimii de piele (prurit).
• Tinctura din 100 g frunze proaspete la 1 litru alcool 60 grade; se macereaza 7 – 8 zile, se strecoara si se dilueaza cu apa (1: 9 parti) pentru a face gargara si spalaturi bucale in infectii sau leziuni ale gurii, avand efect astringent si antibiotic.
• Tincutra din 200 g radacini uscate si macinate la 1 litru alcool 70 grade; se macereaza 15 – 20 zile si se foloseste ca frectie pe pielea capului pentru tonifierea radacinii firului de par si stimularea cresterii parului.
• Suc de radacini proaspete, recoltate primavara si aplicate pe rani, ulceratii, acnee, furuncule (cu calmarea durerilor), lotionarii in alopecie, seboreea parului si a fetei.
• Unguent din ½ pahar suc din frunze proaspete obtinut la mixer si ½ pahar ulei vegetal; se amesteca bine si se aplica sub forma de pansamente locale pe ulcere vechi de gamba, infectii ale pielii, furnucule, acnee juvenila, arsuri, cruste de psoriazis, eczeme mircobiene.
• Frunze crude si zdrobite aplicate sub forma de cataplasme in caz de reumatism dureros, rani, inflamatii, intepaturi de insecte si paianjeni, avand efecte antitoxice si calmante.

Alte utilizari
• In medicina veterinara se folosesc frunzele si radacinile uscate care se adauga in hrana cailor bolnavi de reumatism sau se amesteca cu uruiala la bovinele anemice.
• Decoct (50 g la 1 litru apa) din care se da cate 1 lingurita pe zi la caini pentru efect depurativ sau se fac spalaturi contra caderii parului, mancarimii de piele si raie la caini.
• Planta melifera de importanta secundara.