News Flash:

Burtosii din politie - FOTO

26 Mai 2010
7831 Vizualizari | 16 Comentarii
• In Iasi, unul din patru politisti are probleme cu greutatea • Politistii dolofani pun kilogramele in plus pe seama problemelor de sanatate si chiulesc de la antrenamentele sportive • "Cei mai multi se prezinta cu scutiri medicale si astfel nu sustin probele fizice stabilite in fiecare an", a declarat comisarul Lucian Mursa • Plinutii din politie care nu pot tine pasul cu infractorii sunt trecuti la munca de birou • Politistii rotofei sunt de parere ca nu greutatea conteaza, ci coeficientul de inteligenta

Politistii ieseni au crescut in greutate. Tot mai multi politisti rotofei pot fi vazuti la cate un colt de strada patruland, desi burtica ii impiedica sa prinda infractorii iuti de picior. In Iasi, unul din patru politisti are probleme cu greutatea. Chiar daca nu se recunoaste oficial, persoanele mai plinute au fost avertizate de sefi sa faca sport pentru a scadea in greutate. In timp ce unii cred ca politistul trebuie sa fie suplu si viguros pentru ca infractorii "sa nu miste in front", cei mai plinuti spun ca infractorii se prind cu inteligenta si nu cu forta bruta. In judetul Iasi sunt peste 1.300 de politisti, iar dintre acestia cam zece la suta au burta si executa doar munca de birou. Potrivit sefului Politiei Municipiului Iasi, politistii dolofani care nu au grija de silueta lor sunt trasi pe dreapta. Cei mai multi politisti cu greutate sunt trecuti la structuri neoperative care nu implica efort fizic. Astfel, cei care nu pot tine pasul cu infractorii fac doar munca de birou. "Nu sunt probleme deosebite. Intr-adevar, în urma cu ceva ani, erau multi, dar acum, cei care au mai ramas sunt în pragul pensionarii. Cei care au probleme cu greutatea sunt transferati la alte servicii neoperative care nu implica efort fizic", a declarat comisarul Lucian Mursa, seful Politiei Municipiului Iasi. Cei mai multi politisti dolofani pun kilogramele in plus pe seama problemelor de sanatate, motiv pentru care acestia si chiulesc la probele sportive. Pentru a se eschiva activitatilor ce implica un intens efort fizic, plinutii din politie aduc tot felul de scutiri medicale. Astfel, zeci de politisti sunt scutiti de eforturi fizice, iar realitatea se vede in teren. "Nu-i putem obliga sa faca sport. Cei aflati in aceasta situatie au si probleme de sanatate. Cei mai multi se prezinta cu scutiri medicale si astfel nu sustin probele fizice stabilite in fiecare an", a mai adaugat comisarul Lucian Mursa. Politistii burtosi nu pot alerga dupa hoti. Nimeni nu crede nici azi ca un politist prea gras ar putea prinde un hot, chiar daca acesta s-ar afla la doi metri de el.

Toamna, burtica la control

Cei mai multi politisti cu burtica sunt ironizati de cetateni. Imaginea politistului burtos este de ani buni simbolul ineficientei, coruptiei si traiului bun din institutie. O buna parte din ei duc o lupta apriga impotriva grasimii si apeleaza la tot felul de diete. "Nu eu sunt vinovat de kilogramele in plus, ci natura, glandele din corpul omenesc. Asa este corpul meu. Credeti ca eu sunt bucuros? Ganditi-va ca o persoana poate deveni supraponderala nu numai pentru ca nu face sport, ci pentru ca poate fi bolnava. Am inceput sa tin regim pentru a mai scadea din greutate, dar nu pot sa ma infometez", a spus un "grasut". Politistii dolofani sunt de parere ca nu greutatea conteaza, ci coeficientul de inteligenta. "Se face scandal pe nimica. Conteaza ce ai in cap, nu ce greutate ai. Nu trebuie sa aplici forta, trebuie sa stii sa discuti cu omul", a sustinut un politist mai plinut. In fiecare an, politistii trebuie sa sustina un istovitor examen fizic. Putini sunt cei care reusesc sa faca 60 de flotari, 45 de abdomene si sa sara de pe loc aproape doi metri, asa cum prevede regulamentul. Daca toti ar trece examenul, atunci s-ar putea spune ca in curtea Politiei s-au strans numai sportivi de performanta. Cei mai constiinciosi in privinta exercitiilor fizice sunt politistii din cadrul Serviciului de Interventie Rapida. Structura este specializata numai pe interventii in forta, motiv pentru care acestia trebuie sa se antreneze zilnic. Stadionul se umple de politisti dornici de miscare numai in ziua examenului. Cei care trebuie sa treaca de proba sunt politistii de la Rutiera si cei de la Ordine Publica. Pe categorii de varsta, ofiterii si subofiterii trebuie sa isi demonstreze abilitatile la cinci probe fizice: flotari, abdomen, rezistenta, viteza si saritura in lungime de pe loc. Politistii declarati "apt limitat" în urma testelor anuale la care sunt supusi nu pot avea functii de conducere.

Galerie Foto

Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (16)

Dr. Alban  | #108117
Efectele stresului
In conditii de normalitate, oamenii trebuie sa-si gaseasca echilibrul si raspunsuri noi fata de situatii noi. Stresul nu este neaparat un fenomen negativ si, de aceea poate constitui o greseala concentrarea doar asupra efectelor sale patologice. Un nivel moderat de stres poate fi chiar un important factor motivational sau poate fi un instrument in dobandirea unei adaptari dinamice la noi situatii.

Daca sanatatea este considerata un echilibru dinamic, stresul este o parte a acestuia. Nu exista stare de sanatate fara o interactiune cu alti indivizi sau cu alte medii. Doar stresul excesiv devine patologic.

De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva normal si necesar, atat la serviciu cat si in afara lui. In cazul in care stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate deveni un fenomen negativ ce poate conduce la imbolnavire fizica si tulburari psihologice. In contextul organizational, aceasta genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii.

Din timpuri stravechi, fiintele umane au dezvoltat genetic o reactie la amenintari si presiuni, ca obiectiv primordial in pregatirea lor pentru activitati fizice intense, de tipul “lupta sau fugi”. 33674kzo61mvl3t

Acest fapt implica o accelerare a ritmului cardiac, cat si a respiratiei si irigarea accentuata a musculaturii. Eliberarea adrenalinei si noradrenalinei ridica nivelele de glucoza si de acizi grasi liberi in fluxul sanguin, pentru a asigura mai multa energie.

Nivelul ridicat de stres, vatamator, conduce la o varietate de tulburari si boli. Acestea includ o plaja larga de consecinte patologice, ce se intind de la oboseala cronica la depresie, si includ: insomnia, anxietatea, migrene, accese emotionale, alergii, abuz de alcool si tutun.

Pe termen lung, stresul poate contribui la declansarea hipertensiunii si, ca o consecinta la dezvoltarea bolilor de inima si cerebro-vasculare, cat si la ulcer peptic, boli inflamatorii ale vezicii si probleme musculo-scheletale. De asemenea, poate altera functiile sistemului imunitar care, in cele din urma, pot facilita dezvoltarea formelor de cancer. Luate laolalta, aceste tulburari sunt responsabile pentru o mare parte de boli, decese, infirmitati si spitalizari.

Oamenii cred ca ei sunt suficient de bine adaptati la stres, dar in lupta de rezistenta sau de realizare a adaptarii la agentul stres, ei sunt adesea inconstienti de compromisurile pe care le fac. Oamenii nu constientizeaza stresul generat de situatii de genul a ajunge prea tarziu la o intalnire importanta sau a presta o munca fizica dificila la temperatura ridicata. Ei considera ca se pot obisnui la o luminozitate scazuta, galagie, vizibilitate redusa si la conflicte continue in familie sau la locul de munca. zv674k3361mvvl

Pe termen scurt stresul poate avea efecte negative asupra comportamentului unei persoane, avand ca rezultat incapacitatea de a actiona in modurile de promovare a unei stari de sanatate.

Pe termen lung, stresul poate afecta in mod serios o perioada deja vulnerabila la boala si imbolnavire.

Exista persoane pentru care stresul reprezinta un factor puternic energizant. Aceste persoane dispun nativ sau si-au dezvoltat prin antrenament rezistenta la stres si pot fi remarcate dupa urmatoarele trasaturi: siguranta de sine in diferite situatii; schimbarea este considerata nu ca o amenintare, ci ca o provocare la competitie; capacitatea de a-si asuma riscuri; implicarea profunda in viata profesioanla si personala; flexibilitatea in opinii si in actiuni; constientizarea faptului ca nu pot schimba situatiile stresante, dar le pot accepta si depasi etc.

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume29:

efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;

efecte comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;

efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;

efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, dilatarea pupilelor;

efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.

Stresul si comportamentul. Impactul stresului asupra unei persoane se poate manifesta intr-o varietate de forme. Dupa cum am mentionat anterior, stresul poate afecta modul in care individul abordeaza boala si raspunde la starea de disconfort. De asemenea, stresul face ca o persoana sa devina iritabila, retrasa, precauta, energica, optimista, aceasta depinzand de natura stresului, daca este negativ sau pozitiv. In timp ce eustresul poate avea efecte benefice, distresul poate conduce la comportamente cum ar fi: abuzul de drog si abordarea unor conduite ce pot duce la vatamari. Aceste comportamente, cat si altele asemanatoare reprezinta modalitati negative de solutionare a stresului.

Pentru a se elibera de stres, multi oameni recurg la droguri, tutun, alcool etc. Totusi, stresul nu trebuie sa conduca neaparat la abuz. Consumul de bautura este considerat o reactie la/sau mijloc de solutionare a evenimentelor de stres major, tipice unei grupe de varsta, cum ar fi: pensionarea sau decesul partenerului de viata. Totusi, observatii atente realizate asupra persoanelor sugereaza ca acelea care au reusit in general in controlul stresului, nu recurg la astfel de strategii.

Stresul poate afecta si comportamentul alimentar al persoanei. Unele persoane tind sa manance mai putin, atunci cand se simt stresate, in timp ce altele recurg la mese supradimensionate. Pentru o perioada de timp aceasta nu constituie o problema, dar stresul cronic poate contribui la problemele de greutate cat si la problemele asociate unei diete si alimentatii sarace. Observatiile au aratat ca unele alimente activeaza productia de endorfine in creier ceea ce diminueaza stresul si disconfortul. Cercetarile30 au sesizat ca, cu cat o persoana se situeaza mai mult timp sub actiunea stresului, cu atat mai ridicat va fi nivelul de endorfine in sange. Natura acestor conexiuni este inca neclara, dar ele sugereaza posibile legaturi intre endorfine si pofta pentru anumite alimente.

Stresul poate afecta comportamentul si prin cresterea riscului la accidente. De exemplu, capacitatea de sofat a unei persoane se poate deteriora daca persoana se situeaza sub un stres sever. In mod similar, lipsa de concentrare poate fi periculoasa in sensul ca aceasta cauzeaza persoanei neglijarea factorilor de risc in mediul sau.

Comportamentul suicidal poate fi corelat cu stresul. Stirile cotidiene ne semnaleaza ca majoritatea suicidelor in randul tinerilor sunt precedate de evenimente stresante, evenimente de genul problemelor cu legea, intreruperea unei prietenii si probleme acasa sau la scoala.

Stresul si boala. Daca o persoana are deja o boala, cum ar fi o boala de cord sau o forma de diabet, atunci accentuarea tensiunii musculare si cresterea nivelului de zahar din sange, generate de stres, pot agrava aceste suferinte. Studiile au aratat ca stresul prelungit este corelat cu debutul unei boli sau maladii. Gradul in care stresul contribuie la dezvoltarea bolii este inca neclara. Aceste probleme raman inca in studiu.

Daca cercetarile au demonstrat o puternica corelatie intre stres si anumite raspunsuri fizice si fiziologice, totusi, nu s-a dovedit o relatie directa de cauza - efect. Asa ca nu se poate concluziona ca stresul insasi genereaza de fapt oricare dintre bolile specifice. Exista dovezi consistente ca stresul poate elimina capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu boala, ca in cazul infectiilor virale, a maladiilor in care sistemul imunitar nu functioneaza la parametri si astfel sunt atacate tesuturile (maladii de autoimunizare si unele forme de cancer). Mai mult decat atat, se cunoaste ca stresul poate afecta modul in care indivizii abordeaza boala, cum ar fi modul lent sau rapid in recunoasterea faptului ca ceva nu este in regula sau alterarea modului in care reactioneaza la disconfort.

Plecand de la aceste consideratiuni se pot face unele conexiuni dintre stres si diferite maladii.

Hipertensiunea. Deoarece tensiunea arteriala a unor indivizi se ridica uneori in reactiile la un stresor, cercetatorii au suspectat o posibila legatura intre stres si hipertensiune. Hipertensiunea cronica - stare anormala sustinuta prin tensiune arteriala inalta ce poate conduce la boala cardiovasculara - este apreciata ca fiind legata de stres. Studiile au dezvaluit ca indivizii ce au lucrat sub mare presiune psihologica (de exemplu, pilotii de aeronave) si acei care sunt expusi la stresul sustinut al mediului (persoanele care lucreaza in locuri cu nivele ridicate de zgomot) tind sa dezvolte o tensiune arteriala mai ridicata decat acele persoane care traiesc si muncesc intr-o atmosfera mai putin incarcata de tensiune.

Bolile de inima. Se considera ca stresul este un factor ce contribuie la instaurarea bolii de inima. S-a identificat prin observatii sistematice ca exista legaturi ce pot fi explicate intre boala de inima si anumite comportamente de tip A, ce deja au fost asociate cu nivele ridicate de stres. Astfel s-ar putea spune ca personalitatea predispusa la boala coronariana este una care suspecteaza motivele altora, se simte in mod frecvent furioasa si isi exprima ostilitatea netinand cont de sentimentele acestora.

Unii cercetatori nu sunt convinsi ca nu exista o legatura intre comportamentul de tip A si boala de cord. Astfel, studiile31 acestora sugereaza ca factorii de risc pentru boala de cord nu ar avea legatura cu tipul A si cu agresiunea, ci cu problemele emotionale cum ar fi: incapacitatea de a percepe si verbaliza emotiile negative (de exemplu, exprimarea furiei) si de a le solutiona in mod eficient.

Se pare ca, desi stresul poate fi un factor secundar in incidenta bolii de inima, el totusi nu trebuie subestimat.

Cancerul. Rolul stresului in dezvoltarea cancerului este foarte mult dezbatut. Exista informatii ca tensiunea psihica poate juca un rol in debutul cancerului la anumite persoane ce pot fi predispuse sa dezvolte aceasta maladie. Desi unii cercetatori nu sunt inca convinsi ca anumite emotii sau trasaturi de personalitate pot accentua riscul persoanelor pentru cancer, totusi posibilitatea unei astfel de relatii este inca in studiu. Alti cercetatori, de la Centrul de Oncologie din New York, au concluzionat ca starile si trasaturile psihologice pot afecta transformarea celulelor normale in celule canceroase. Ei au identificat trei tipuri de factori de risc: stresul, trasaturile de personalitate (sau stilurile de solutionare) si obiceiurile personale, de exemplu: fumatul.

Este cu totul acceptat ca odata ce individul este diagnosticat ca avand cancer, starea emotionala a acestuia se va constitui intr-unul din factorii ce determina reusita tratamentului. Registrele medicale32 contin nenumarate rapoarte ale pacientilor care considera ca o vor lua de la inceput sau au descoperit ceva pentru care sa traiasca si au ajuns in remisie (stare in care simptomatologia dispare) ori s-au refacut complet. In alte cazuri, la acei pacienti care erau in remisie, traumele emotionale severe au fost asociate cu reaparitia cancerului.

Bolile infectioase si sistemul imunitar. Prin alterarea sistemului nervos si a celui hormonal, stresul persistent creeaza intr-un fel climatul fertil pentru maladie. Nu se cunoaste mecanismul exact. Stresul poate avea un efect direct asupra sistemului imunitar - grup de mecanisme din organism ce lucreaza laolalta pentru a lupta cu infectia - prin reducerea capacitatii sale de functionare eficienta.

De asemenea, stresul poate actiona in maniera indirecta asupra rezistentei organismului la infectie. Daca persoana are o alimentatie saraca isi neglijeaza intretinerea fizica, nu doarme, fumeaza sau bea prea mult sau manifesta o conduita prin care isi poate periclita sanatatea.

Persoanele care au inregistrat stres psihologic pe termen lung ca rezultat al evenimentelor stresante in viata, tind sa manifeste modificari imunologice ce pot conduce la infectii cat si la maladii maligne. Chiar daca cineva s-a imbolnavit, evolutia bolii depinde totusi de agentii vatamatori la care persoana a fost expusa si de starea de sanatate a persoanei inainte de evenimentul de viata stresor.

Formele de diabet si ulcerul (digestiv). Atat diabetul cat si ulcerul au conexiuni directe cu stresul. In cazul formelor de diabet, atunci cand stresul genereaza cresterea nivelului de glucoza in sange, celulele pancreatice reactioneaza, producand insulina, un hormon ce ajuta la reglarea nivelului de glucoza in sange. Stresul cronic poate distruge aceste celule, care nu pot fi inlocuite, eliminand sever capacitatea pancreasului de a elabora insulina necesara pentru a controla nivelul glucozei in sange. Acest fapt are ca rezultat un risc crescut pentru declansarea diabetului in special la acei indivizi care au predispozitie genetica la boala.

Ulcerul digestiv este o inflamare in “captuseala” stomacului, cauzata prin secretia excesiva de acid gastric, producand in mod frecvent durere severa si putand genera sangerari daca peretele stomacului se perforeaza. Chiar daca inca nu se cunoaste cauza ulcerelor digestive, se accepta in general ca stresul poate agrava aceasta stare.

Astmul si alergiile. Deoarece stresul afecteaza raspunsul imunologic al organismului, acesta a afost asociat cu astmul si alte alergii, cum ar fi febra fanului. Aceste stari rezulta adesea din reactia sistemului imunitar al organismului la un agent de invadare. Organismul invadat produce lanturi de evenimente prin care organismul produce substante denumite anticorpi, care, la randul lor stimuleaza eliberarea substantelor chimice ce vor genera modificarea fiziologica, multe fiind poate mult mai iritante si vatamatoare decat agentul de invadare original.

Dereglari ale pielii. Se considera ca stresul agraveaza cateva aspecte ale pielii, cea mai severa fiind eczema. Aceasta stare de inflamare33 este caracterizata prin inrosire, mancarime si leziuni create de transpiratie ce devine crusta sau intarita. Eczema poate dispare sau persista cateva luni sau chiar ani. Medicii au observat ca, atunci cand nivelul de stres este ridicat, eczema sau alte tulburari ale pielii se extind.

Tulburari mentale. Stresul genereaza framantari emotionale, care pot agrava dereglarile emotionale existente. Totusi este dificil de stabilit rolul stresului in producerea tulburarilor emotionale si mentale.

In zilele noastre exista numeroase teorii despre posibilele relatii dintre stres si disfunctia mentala. Observatiile au evidentiat o incidenta ridicata a evenimentelor de stres major din viata cu putin timp inainte de debutul schizofreniei, depresiei si tulburarilor non-psihotice. Unele teorii presupun ca unii indivizi se nasc cu predispozitie la tulburarile mentale, care pot transpare sub actiunea unui stres neobisnuit.
lol  | #108133
si burtosii de la BZI? sau ei nu se pun?
ionut c.  | #108140
Am citit cu stupoare in articol ca politistii declarati " apt limitat " nu pot ocupa functii de conducere. Dar cu Drumea cum ramane, ca este gras ca un porc ? Chiar i se spunea odata "porcul " ! Dar cu Huma Vasile,care este si gras si betiv si total limitat mintal. Eu pana acum nu am vazut niciun sef din politie sa-si dea probele fizice anuale. Doar pe hartie ... cu calificativ FB.
vichi  | #108150
Care coeficient? Care inteligenta? Men sana in corpore sano! Mai baieti, ati vazut cum arata politistii americani? Dar pe cei mexicani? Pai aia alearga tata nu gluma! Munca de birou o fac niste tanti frumusele care au si cu ce si arata si intr-un fel anume. Noi avem niste politisti grasi, manelisti, fara Q10, mistocari, netritati si lista poate continua. Cat despre seriozitatea cu care privesc cazurile...ce vorbim? Un singur politist m-a impresionat IOAN CAMPEANU. Dar nu stiu daca mai este in politie, dar are intr-adevar un grad crescut de inteligenta si este un om elegant si manierat cu toata lumea.
alex si toni  | #108159
nu mai este somitatea de ion campeanu in politie ,mare om mare valoare .lol
frumos mai scrii despre tine ioane campeanu ....scrii asa dde frumos
incat nici nu mai stii daca mai esti in politie ..ia jet deacolo ca te deles
cris  | #108160
fratilor ati uitat ca pe timpul militiei seintra in politie numai cu IQ scazut ca sa nu priceapa prea mult ce se intampla care din cei care au intrat atunci se dezice `si toti au functii de conducere ex asofiei de sec 5 gras betiv afemeiat si in cardasie cu intrelopi di nicolina cordunenii a mai facut si un accident cu victima fugind de la locul accidentului.a fost condamnat? nu ca doar are burta mare din contra s-a pensionat si acum papa bani statului bine mersi.e tipic romaniei corupti si incompetenti mai rau ca dau ex si celor di generatia noua care vor deveni la fel.orcum structura e putrezita rau trebuie inlocuita!
brava dr alban  | #108177
BRAVO DR. ALBAN PENTRU POST DAR SA STII CA SEFII NOSTRI DIN POLITIE NU STIU NICI SA CITEASCA SI NICI NU INTELEG CA LUCRUL FORTAT IN STRES SI IN TURE FORTATE EX. 22,00-06,00 DUPA CARE 14,00-22,00 CU UN REPAUS DE DOAR 8 ORE INTRE TURE SI SERVICI IN SCHIMBUL 3 INTRO LUNA 3 SAPTAMANI CONDUCE LA DEZECHILIBRU MINTAL FIZIC SI PROBLEME IN VIATA SOCIALA VS. FAMILIALA. SE PARE CA REPORTERII DE LA BZI TRATEAZA CU HAZ STAREA DE SANATATE DIN POLITIE DAR PENTRU UN LEU IN PLUS ASTIA ISI OMOARA SI MAMA DE ASEMENI SI MURSA MARE DOMNITOR INDOCTRINAT DE MILITIE SI PARTIDUL COMUNIST
un cetatian  | #108201
Burtile arata gradul lor de nasimtire dar ei se lauda cu burtile lor cica atunci cand spaga este in produse adica invitatie la restaurant sa faca paguba mituitorului dar ce poti cere unui nesimtit de militian cu burta
dana  | #108242
pt. Vichi; cine-i manierat, CAMPEANU? el, care urla la proprii subalterni si stai la usa lui cu probleme de serviciu si el te primeste dupa ce-i pleaca studentii, ca-i programeaza la sectia VI pol. (e si prof. univ. la particulari dar preda la pol.).
jiji  | #108307
=)) interesante commenturi
BRAVA DR. ALBAN  | #108381
Daca doar asta i-ar impiedica sa "fuga" dupa infractori, ar fi bine. Se porneste de la premisa ca toti ar si vrea s-o faca ... Dar cu actualul sistem de promovare, in care ajutoarele de secretara, gen Mursa, zis si cap de musca, ajung sefi de politii municipale, totu-i cu josu`-n sus. Acest taranoi de plugari, in capul lui sec, are impresia ca si-a deschis propria politie, odata ce se comporta ca pe propria tarla. Numa` ca politia e a MUNICIPIULUI, nu a mursicipiului
pentru dr alban  | #108489
doctore !!se vede ca ai terminat psihologia si sotia este doctor ceea ce ai scris este un mare adevar?? dar tu te-ai nascut stresat si ai talentul de ai stresa si pe cei din jur ,iuta-te in oglinda sa vezi chip frumos mare mare ranchiunos care vine de unde ,,cinta cucul batal vina de se aude-n .....
cineva din umbra  | #108648
in legatura cu cimpeanu.......un ingamfat, un mosneag care e depasit din toate punctele de vedere...pe subalternii care nu il ling in urechi,nu ii suporta si cauta de fiecare data sa ii "rezolve"
dar daca esti printre cei care cotizeaza,esti slavit,nu mai spunem de friptura sau ca ii repari masina proprie....
noroc de borseri,adjunctul si gaitan...alt sefutz ca ii tin pe baieti concentrati ca altfel ar fi jale.....o molifta nu ar strica akolo........
cineva din umbra  | #108649
la a 6-a se vrea munk numai cu tinerii..madamele sunt tinute in puf ma refer la alea vechi ce provin de la judetz......ca la carte dupa carte.....cine sare cu sifonul??
ca eu beau spritz..;))0)0
cineva din umbra  | #108650
dar de ce nu se intreaba nimeni de ce nu mai sunt sanatosi politistii?mai ales ca au in frunte numai comunisti care ii streseaza zilnic?gandiri din epoca de piatra inca guverneaza la iasi...
sa mai alerge acum dupa cei minus 25 la suta?
vasile h  | #109126
Tibulca nu mai folosi pseudonimul ionut c. Ai uitat cum stateai sub burta mea cand erai mare judiciarist.Se vede ca ai ramas cu acelasi QI, de molfaitor. Mai ai curajul sa te dai mare. Mai tii minte cand beat ca un porc te-ai batut cu ziaristii la Ciric?
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1984 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018969 (s)

loading...