News Flash:

Casa noastra!

20 Iunie 2006
962 Vizualizari | 0 Comentarii
•Caminul de batrani "Sf. Constantin si Elena" a fost retrocedat Fundatiei Caritatea •Luata prin surprindere, municipalitatea vrea sa analizeze actele in baza careia a fost luata decizia pentru a hotari daca ataca sau nu retrocedarea

Cladirea veche a Caminului de batrani "Sf Constantin si Elena" a fost redata fostilor proprietari de comisia speciala de retrocedare pentru Culte. Pe langa actul firesc de redobandire a unei proprietati, decizia comisiei de la Bucuresti ascunde drama unor batrani. Nu mai putin de 150 de varstnici risca astfel sa ramana fara cladirea pe care o considera de ani buni propria casa. Vestea, transmisa printr-o adresa oficiala, ca decizie executorie a comisiei, a luat prin surprindere municipalitatea ieseana care, in prima instanta, a fost lipsita de reactie. "In primul rand, vrem sa analizam actele care au stat la baza deciziei comisiei si apoi vom hotara daca atacam in contencios retrocedarea. Nu ne-a ramas decat calea negocierii si vom incerca sa discutam viitorul cladirii, cu reprezentantii Fundatiei", a declarat ieri Lacramioara Vernica, secretarul Consiliului Local. Inainte de a deveni executorie, decizia poate fi contestata in instanta in termen de o luna. Daca acest lucru nu se intampla, Fundatia devine proprietara cu acte in regula imediat dupa definitivarea actelor de publicitate imobiliara. Fundatia Caritatea, cea care si-a asumat lupta juridica pentru recuperarea bunurilor comunitatii evreiesti a motivat dreptul la cladirea caminului cu acte deocamdata necunoscute primariei, actuala proprietara a imobilului. Decizia comisiei aminteste sumar de un act de donatie din 1929 prin care sotii Sofia si Smil Waldman cedau cladirea Epitropiei, Spitalului Israelit. Timp de doua decenii, aici a functinat un camin si o cantina de ajutor pentru evreii nevoiasi, fiind preluata apoi de catre stat. Comunitatea evreiasca a ramas insa cu un corp de cladire folosit ca sinagoga. Practic, a fost retrocedat corpul principal de cladire, imobilul vechi al Caminului. In urma cu doi ani, unitatea a fost extinsa cu finantarea printului Dimitrie Sturdza cu un nou corp, care ramane proprietatea primariei. Alaturi de cladire, Fundatia a dobandit retrocedarea si a terenului aferent, curtea interioara a caminului, in total 2400 de metri patrati.

Casa noastra!

Departe de copii si de atmosfera unei familii traditionale, batranii cazati in vechea cladire si-au inchegat aici un adevarat camin, cu prietenii, dar si mici galceve, cu bucurii, dar si cu lacrimi. Perspectiva parasirii camerelor care au devenit casa lor ii ingrozeste si ii lasa fara replica. Vestea pierderii cladirii a cazut ca un trasnet peste familia formata din 150 de batrani. "Asta este casa noastra. De ce au dat cladirea evreilor? Noi nu plecam de aici, nu avem unde sa ne ducem. Fata mea m-a lepadat aici si a plecat in strainatate, ca era necajita. Unde sa ne mai ducem? Doar la Dumnezeu. Sa ne lase aici sa ne traim ultimele zile", a spus, cu lacrimi in ochi, Elena Cotet, de 75 de ani, care sta in camin de peste 10 ani. Pe langa uimirea primirii vestii, batranii se declara gata de protest, dar si de acte extreme. "Nu plecam de aici. Nu ne ramane de facut decat sa ne dam pe apa sau sa ne aruncam de la etaj", a spus Eugenia Duduman. Vestea pierderii cladirii nu ii ingrijoreaza pe batrani doar pentru faptul ca risca sa-si piarda acoperisul de deasupra capului. Caminul are pentru ei si o valoare sentimentala, evenimente importante din viata fiind traite intre peretii cladirii. Mai ales ca, in camin, sunt cazati si batrani care stau aici de peste 20 de ani. Caminul de batrani este privit ca un loc de retragere inainte de ultimul drum, insa pentru multi a reprezentat un nou inceput. Anul trecut, caminul a gazduit o nunta, Mihai si Zenovia Ionescu hotarand sa-si uneasca destinele, dupa ce s-au cunoscut tot aici. "Caminul asta mi-a dat o noua viata. Am venit acum doi ani aici si aici am cunoscut-o pe sotia mea si tot aici ne-am casatorit. Am luat viata de la inceput", a spus melancolic Mihai Ionescu. Totusi, nimeni nu contesta dreptul comunitatii evreiesti asupra acestei cladiri. Ba chiar, unii isi amintesc de vremurile cand in cladire functiona unitatea de asistenta sociala a evreilor din Iasi. "Eu sunt din Iasi si adevarul este ca aici erau evrei cand eram mic. Aveau o cantina sociala", isi aminteste Mihai Ionescu. Batranii stiu insa ca nu vor parasi prea curand cladirea, proprietarii fiind obligati sa pastreze destinatia cladirii timp de inca trei ani. Problema este insa ca timpul se scurge repede. Cei 150 de batrani spera ca primaria sa lupte pentru ei si destinatia cladirii sa nu fie schimbata.
Lucian SCHIOPU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1309 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020815 (s)

loading...