News Flash:

Cea mai scumpa intretinere

17 Iulie 2006
947 Vizualizari | 0 Comentarii
•O analiza a preturilor de productie a agentului termic si a preturilor pe care populatia le plateste pentru serviciile de apa si canalizare din municipiile Iasi, Cluj-Napoca si Constanta arata ca la Cluj se fac cele mai mari economii •Directorul de la Regia Autonoma de Termoficare (RAT) Cluj-Napoca, furnizorul de energie termica al municipiului Cluj-Napoca, sustine ca pretul de productie este de 1,966 milioane lei (196,6 RON), deoarece RAT Cluj-Napoca foloseste, pentru producerea energiei termice, doar gazul metan, combustibil mai ieftin decat pacura sau carbunele •Centrala Electrica de Termoficare Iasi foloseste carbune, pacura si gaz metan pentru producerea agentului termic, iar pretul de productie al gigacaloriei ajunge la 2,120 milioane lei •Pentru apa rece, iesenii platesc cu peste sase mii lei mai mult pentru fiecare metru cub de apa consumat fata de clujeni

Romanii bransati la sistemul centralizat de energie termica sunt in general nemultumiti de serviciile oferite de societatile comerciale care produc si furnizeaza agentul termic. Multi dintre acestia s-au debransat deja de la sistemul centralizat si au optat pentru incalzirea locuintei si a apei cu centrale termice de apartament. Chiar daca populatia este nemultumita, directorii de societati comerciale din tara care produc si furnizeaza agentul termic sustin ca sunt in mare parte multumiti de serviciile pe care le ofera populatiei. Mai mult, acestia spun ca isi fac foarte bine treaba pe sectorul lor de activitate si ca nemultumirile populatiei provin din faptul ca reteaua de distributie este veche, astfel inregistrandu-se pierderi majore. "La Iasi, pe reteaua de transport a agentului termic se inregistreaza pierderi de aproximativ noua la suta, iar pe reteaua de distributie pierderile sunt de 20 la suta, dar ajung in unele zone ale orasului si la 25 la suta. Noi speram ca pana in 2009, cand vom finaliza actualele planuri de investitie, sa reducem aceste pierderi, pe ambele retele, pana la 15 la suta. Speram ca atunci iesenii sa fie multumiti de serviciile pe care le oferim", a declarat Dorin Ivana, directorul SC CET Iasi SA. Intrebati care este pretul de productie al agentului termic, directorii de societati comerciale care produc energia termica au evitat sa raspunda la aceasta intrebare, sustinand ca nu are o importanta prea mare care este pretul de productie, atata timp cat populatia plateste acelasi pret, 1,112 milioane lei gigacaloria, in toata tara. Chiar daca pe factura de la intretinere populatia din toata tara plateste acelasi pret al energiei termice, reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, de fapt tot populatia este cea care plateste, prin taxe si impozite, surplusul de pret dintre costul reglementat si cel de productie. Clujul este unul dintre orasele mari din tara care produc energia termica la un pret mic. Directorul de la Regia Autonoma de Termoficare (RAT) Cluj-Napoca, furnizorul de energie termica al municipiului Cluj-Napoca, sustine ca pretul de productie este de 1,966 milioane lei (196,6 RON), deoarece RAT Cluj-Napoca foloseste, pentru producerea energiei termice, doar gazul metan, combustibil mai ieftin decat pacura sau carbunele. "Costurile noastre sunt mai scazute decat оn alte orase mari, precum Timisoara, unde pretul de productie este de 220 RON, sau Brasov, unde aceasta ajunge la 250 RON", a declarat Ioan Moldovan, directorul economic al RAT Cluj. Pentru producerea energiei termice pe un an de zile, la Iasi se cumpara peste 200 mii tone huila, 20 mii tone pacura si gaz metan.

Cea mai scumpa apa

Preturile diferentiate de la un oras la altul pentru apa potabila sau serviciile de canalizare reprezinta un alt subiect controversat. Chiar daca in marile orase din tara pretul apei potabile este cuprins intre 13 si 18 mii lei (1,3 si 1,8 RON), la Iasi pretul aceluiasi serviciu depaseste 20 mii lei (doi RON). Chiar daca in pretul de productie a apei reci de la Cluj sunt incluse si taxe suplimentare pentru plata creditelor necesare reabilitarii sistemului de transport si distributie, clujenii platesc un pret mic, in comparatie cu alte orase, pentru apa potabila, doar 13,5 mii lei (1,35 RON). "Avem оn derulare doua mari programe cu fonduri rambursabile, pe care trebuie sa le platim оn 10-15 ani. De aceea, pretul de la consumator a fost marit cu cateva procente, pentru a putea acoperi investitiile", a spus Dorin Ciataras, director la Compania de Apa Somes SA (SCCASSA). Furnizorul clujean de apa potabila deserveste si orasele Gherla si Dej, aici preturile sunt un pic mai piperate in comparatie cu serviciile oferite in Cluj-Napoca, insa mici in comparatie cu alte orase din tara. Astfel, оn Dej, pretul pentru metrul cub de apa este de 1,70 lei, оn timp ce оn Gherla este de 1,62 lei. "Pretul variaza оn functie si de specificul local, nu doar de programele de investitii. Din acest punct de vedere, Clujul este avantajat de conditiile naturale, astfel оncat costurile de pompare pentru acest oras sunt foarte reduse", a mai spus Ciataras. Оnsa Compania de Apa este obligata ca, pana оn anul 2008, sa acorde servicii la acelasi pret оn toate orasele оn care оsi desfasoara activitatea. Constantenii scot din buzunare 17.700 lei (1,77 RON) pentru fiecare metru cub de apa consumat si 13 mii lei (1,3 RON) pentru metrul cub de apa uzata. Cel mai mic pret perceput pentru serviciile de canalizare este tot la Cluj, unde acesta este de doar 6.5 mii lei (0,65 RON). Iesenii se apropie de acest pret, Regia Autonoma Judeteana de Apa si Canal percepand 7.1 mii lei (0,71 RON), insa municipiul Iasi este printre putinele orase din tara care percep bani de la populatie pentru apa meteorica. Astfel, din cei 2.100 metri cubi de apa uzata care ajunge lunar in canalizarile RAJAC, aproape 350 mii metri cubi provin din apa de ploaie si aduc in vistieriile Regiei iesene 2,4 miliarde lei lunar. Chiar daca iesenii platesc cel mai mare pret la apa rece, iar echipele RAJAC incurca in fiecare zi traficul rutier pe artere importante ale orasului pentru repararea avariilor la conducte vechi de peste 50 ani de zile, directorul Ion Toma considera ca preturile sunt cam aceleasi in toate orasele si ca serviciile oferite ar trebui sa multumeasca pe toata lumea. "Eu cred ca preturile percepute si serviciile pe care le oferim sunt in corelatie. Noi suntem nevoiti sa vindem apa cu un pret un pic mai mare pentru a acoperi creditele pentru modernizarea retelelor. Sunt orase precum Suceava sau Braila unde aceste credite au fost luate de primarie, la Iasi acestea sunt suportate de RAJAC", a incercat sa explice Ion Toma, director la RAJAC Iasi.
Cerasela APOSTU

Fara subventii pentru energia termica

Situatia energiei termice a fost dezbatuta de primari pe malul marii, saptamana trecuta. Asociatia Municipiilor din Romania (AMR) s-a intalnit la Mangalia pentru a discuta modificarile legislative si de procedura in sistemul centralizat de energie termica. Principala problema este ca, din ianuarie 2007, Guvernul nu va mai subventiona pretul gigacaloriei. Drept urmare, pretul, acum sustinut la nivel national la pretul de 1, 112 milioane lei (111 RON), indiferent de pretul de productie al CET-urilor locale, va exploda odata cu aducerea la nivel a costurilor. Tocmai de aceea, ministri, secretari de stat si primari s-au intalnit pentru a stabili metode de a reduce impactul negativ asupra populatiei. O varianta discutata la intalnirea AMR este ca Guvernul sa sustina financiar costurile combustibilului folosit de CET, fie ca este carbune, pacura sau gaze naturale. Astfel, din fonduri guvernamentale va fi acoperit 45 la suta din costurile de combustibil. Avand in vedere ca la costuri de productie peste 60 la suta reprezinta cheltuielile de combustibil, ajutorul va fi destul de important. In paralel, AMR si reprezentantii Guvernului au discutat despre sistemul ajutoarelor de stat pentru familiile nevoiase. De asemenea, ca sistem paralel a fost analizata propunerea ca o cota din factura la energia termica sa fie suportat din fonduri guvernamentale.
Lucian SCHIOPU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1837 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020165 (s)

loading...