News Flash:

Cercetarea romaneasca - inutila actualului sistem economic

15 Aprilie 1999
945 Vizualizari | 0 Comentarii
Terom SA Iasi
•La sfarsitul lunii aprilie, cercetatorii vor participa la un miting in capitala. Cu nimic neobisnuita in peisajul social romanesc post-decembrist, manifestarea este motivata de starea jalnica in care au ajuns, in zece ani, cei mai valorosi oameni ai Romaniei - muncitorii cu mintea.

Reperele rusinii

Omega Tub SA Iasi are, de peste patru luni, pana de curent prin "bunavointa" firmei Tepro SA, pe teritoriul careia se afla; urmare a unui lung razboi ("premiul" fiind hala in care Omega Tub isi desfasoara activitatea) Tepro a decuplat de la reteaua de alimentare minuscula firma de cercetare-dezvoltare. De peste patru luni, cercetatorii, tehnicienii si functionarii firmei nu au, practic, cu ce-si continua activitatea; demn de remarcat este faptul ca Omega Tub este unic producator de tevi speciale din tara.

O alta firma sta sa fie lichidata, dupa ce a trebuit sa renunte la un valoros corp de cercetatori Mold Invent SA, iar firma din "coasta" Fortus SA, Presum Proiect, isi duce zilele de azi pe maine dupa cum declara directorul economic al firmei. Recent, o alta firma centrul de cercetari de la Antibiotice a anuntat disponibilizari de personal: nu prea sunt comenzi. Nici alte firme din cercetare nu o duc bine; global, acestea nu au, urmare a indiferentei si a scaderii economice generale, nici piata de desfacere, nici cerere pentru produsele lor eventualii beneficiari preferand solutia importurilor sau renuntarea la modernizare.

Toate-s vechi, si proaste-s toate

In constructii, cu exceptia lucrarilor de amenajari interioare, tehnologiile cu care se opereaza nu difera de cele folosite acum 10, 15 sau 20 de ani. "Betoane noi? Nu avem posibilitatea sa le importam, si nici vorba sa le putem produce", afirma Gheorghe Marcu, managerul Somaco SA Iasi, firma de materiale de constructii. Urmarea imposibilitatii: poluarea accentuata (sunt zone unde, vorba unui om in cunostinta de cauza, "caii fac bolovani la bot"), resurse folosite irational cu efecte devastatoare asupra habitatului (exploatarile de piatra de prin Moldova sunt marturiile a ceea ce pot face excavatoarele) si intreruperi ale activitatii atunci cand, de exemplu, timpul nu permite continuarea lucrarilor. in constructiile de drumuri, lucrurile stau cam la fel iar gropile construite cu ajutorul taxei Basescu arata care sunt urmarile dezinteresului pentru materialele noi.

"Ce sa zic!? Putem importa un material pentru covoare asfaltice, nou, rezultat al cercetatorilor europeni, dar nimeni nu este interesat, aici, de aplicarea tehnologiei respective. Se continua cu vechile metode", a declarat patronul unei firme care, aflat in razboi cu primaria, doreste pastrarea anonimatului.

In chimie-petrochimie, "caderea" pietelor externe si interne a avut, printre alte consecinte, scaderea puterii economice ale firmelor din domeniu nevoite astfel sa renunte la "luxul" numit cercetare. Cu putere de exemplu este Terom SA Iasi capabila sa acopere, singura, cererea interna, pentru ca aceasta a scazut dramatic; cifric, aceasta a scazut de sase ori fata de '89. "Necesarul pentru modernizare este de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de dolari", estima Ioan Ardelean, directorul general al Terom.

Conditii in care, chiar finalizate cercetarile privind o noua tehnologie, aceasta nu ar avea finantarea necesara punerii in practica. Cam la fel stau lucrurile in industria textila. Firmele din domeniu prefera, global, importurile de tehnologie importuri care sunt, insa, modeste datorita atat costurilor mari, dar si puterii reduse de cumparare si devalorizarii accentuate a profiturilor odata cu devalorizarea leului. In ceea ce priveste Tehnoton SA Iasi, firma reprezentativa candva pentru electronica romaneasca, aceasta are acum cu obiectul de activitate aproape schimbat ca urmare a concurentei dure, si pe undeva neloiale, a importatorilor de electronice. in mecanica si metalurgie, scandalul Tepro arata care sunt urmarile racordarii la normele (international acceptate) ale eficientei economice, iar la Fortus SA muncitorii sunt nevoiti, pentru intregirea veniturilor, sa fure.

Intre epilog si epitaf

Industria romaneasca este atat de slabita incat nu are puterea de a apela la cercetare. Lipsesc fondurile necesare, iar statul nu are cum asigura din buget nici macar salariile cercetarilor si ca atare manifestatia anuntata a acestora este, de pe acum, sortita esecului: nu se va putea rezolva nimic, in ciuda decibelilor care vor navali peste (deja) pleostitele finante ale cabinetului Vasile.

Pentru ca cercetatorii si cercetarea, deopotriva, din Romania sa aiba rolul pe care aceasta il are in alte state, economia ar trebui sa mearga bine. Iar ca sa mearga bine, ar trebui ca operatorii economici sa apeleze la cercetare insa pana cand mentalitatile se vor fi schimbat, exodul de creiere catre alte zari de bani mai pline va lasa acest "sector strategic de importanta nationala" fara oameni.

Pe de alta parte, din Romania lipseste o veriga foarte importanta in circuitul deja traditional cercetare-productie: firmele specializate in "comertul" cu inventii, cele capabile sa suplineasca lipsurile firmelor de cercetare in ce priveste marketingul produselor. Cel putin, asa afirma managerul ICPE-Trafil SA Iasi, Mircea Slanina. Concluzia este simpla: fara fonduri, cercetarea romaneasca este condamnata la disparitie, iar consecintele dependentei tehnologice fata de solutiile de import vor ancora Romania intr-o zona gri a statelor producatoare nu de tehnologii (produse vandabile si foarte scumpe), ci de semifabricate sau de produse necesare industriilor evoluate ale Occidentului. 
tepro sa fortus sa presum proiect antibiotice gheorghe marcu
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1867 (s) | 24 queries | Mysql time :0.021083 (s)