News Flash:

Cetatea de sub soare

19 Noiembrie 2008
1572 Vizualizari | 1 Comentarii
Cetatea de sub soare
• O lume care a cunoscut maretia a fost aievea in cetatea de sub soare • Hanuri cu nemiluita, sute, poate ca mii de pivnite, care daca toate ar fi fost ridicate din piatra, respectiv pastrate, Iasii ar fi avut lanturi de hoteluri cochete, de 3 - 4 etaje, gradini si fantani arteziene, intr-un stil neobisnuit, aici, la vechiul drum catre Tartaria


Intr-un sistem bine pus la punct, Iasii traiau, in secolele XVI- XVIII, intr-o mare masura si subteran. Nu este vorba de vreo fictiune gratuita, ci de faptul ca erau hanuri aflate cu nemiluita si sute de pivnite in care fie erau amenajate carciumi, fie se pastrau alimentele.

Prima chervasarie (han) este mentionata la 1603. De atunci, catre 1700 s-au construit sute de hanuri. Daca ar fi fost din piatra, si astazi am fi gasit in Iasi un lant de asemenea hanuri, aratand precum conacele de stil bizantin, dar si cu influente apusene. Chervasariile erau menite sa adaposteasca negustorii straini, de la turci, evrei, armeni, greci, polonezi pana la cei mai exotici de pe urma carora boierii, manastirile si domnitorii din Iasi castigau indestulator, dovada ca numarul chervasariilor tot a crescut. Pana si doamna Dafina, sotia domnitorului Dabija, in jurul anului 1660, pornea afaceri cu pivnite si dughene alaturi de chervasarii. Nici una din bisericile si manastirile, mai ales romanesti, sau catolice ori armenesti si evreiesti nu ingaduiau sa nu detina pivnite si dughene aducatoare de mare venit. Din sumare estimari, se poate deduce ca Iasii erau un labirint subteran de pivnite, cu sutele, iar dughenile si hanurile erau mai la tot pasul. Produse precum alune, lamai, piper, cafea, scortisoara sau tot felul de matasuri proveneau via Imperiul Otoman, dar si de la Gdansk, din nordul Poloniei. Pentru anul 1659 era inaintat numarul de 1.060 pivnite si cam tot atatea hanuri. Dimitrie Cantemir, in cartea Viata lui Constantin Cantemir, scria ca "in Iasi carciumile sunt in adancul pamantului, la cincisprezece stanjeni si mai bine", iar altii criticau ca aici numai se bea si se face negot. Daca aceste hanuri cu pivnitele aferente si dughenile iesenilor ar fi fost pastrate si zidite din piatra, urmand principiul alipirii celor al caror proprietar nu mai putea duce "afacerea", acum, am fi avut cel putin cateva zeci de hoteluri de 3-4 etaje, cochete, cu o arhitectura exotica. Iar daca miile de pivnite nu ar fi fost inghitite de industrializare si s-ar fi unit, ar fi condus la un sistem eficient de comunicare prin subteran, stiute fiind predispozitiile medievalilor de a face si tunele intre obiectivele mai importante. Daca la acestea s-ar adauga si beilicul, un fel de caravanserai, locul unde din secolul al XVIII-lea turcii adastau la Iasi, atunci, intr-adevar Iasii ar fi avut in arhitectura sa monumente deosebite. Cum beilicul nu adapostea pe oricine, ci doar pe trimisii de la Poarta sau capegii, daca ar fi fost zidit dupa faima sa in Istanbul, ar fi dainuit un alt monument special.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Anonim  | #48411
prea multi de `daca`
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1795 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020694 (s)

loading...