News Flash:

Cetatea istorica Catalina, veche de 2000 de ani, este pe cale de disparitie

31 Ianuarie 2000
2509 Vizualizari | 0 Comentarii
•Profesorul Petru Luta urca pe cetate de 59 de ani

Rezervatia arheologica de la Catalina-Cotnari (cetate geto-dacica din secolul IV i.e.n.) a fost investigata de regretatul cercetator Adrian C. Florescu de la Institutul de arheologie din Iasi . "Pentru prima data, prin cercetarile lui Adrian C. Florescu (...), s-a reusit cu multe stradanii, care i-au zdruncinat sanatatea, sa se conserve multi ani, cu mijloace ingenioase, realizate de el si devotatii sai lucratori de la Cotnari, o parte din intariturile dacice din secolul IV i.e.n. de pe inaltimea Catalina. Rezervatia arheologica de la Cotnari si lucrarile stiintifice intocmite de Adrian C. Florescu cu privire la sistemul de fortificatie al acestei cetati geto-dacice vor trebui valorificate in continuare, muzeistic si stiintific (...)". Aceste aprecieri apartin acad. Mircea Petrescu-Dimbovita, zeci de ani director al Institutului de istorie si arheologie "A.D. Xenopol".

Acoperisul cetatii Catalina - folosit de sateni la WC-uri

Privita din vale, dar mai ales de pe platoul supus tuturor vanturilor, vechea cetate geto-dacica Catalina, asezata in apropierea Cotnarilor, trezeste un sentiment de dezolare si revolta. Dupa ce, in urma sapaturilor carora cercetatorul Adrian C. Florescu le-a dedicat doua decenii, s-a gasit modalitatea ca acestea sa fie protejate si, totodata, oferite spre vizitare turistilor din tara si de peste hotare, anii '90 s-au dovedit pustiitori. Au disparut paznicii, unii dintre locuitorii Cotnarilor jefuind pur si simplu constructia. La ora actuala, n-au ramas decat cateva odgoane din sarma, vestigiile cu care poporul nostru si-ar putea confirma existenta de milenii pe acest teritoriu fiind aproape sterse.

Acum cateva luni, in timpul unei vizite a unor specialisti din intreaga tara la noi, vizita care a cuprins si obiectivele arheologice Cucuteni si Catalina-Cotnari, Vasile Chirica, directorul Complexului Muzeal National "Moldova", atragea atentia asupra faptului ca aceste vestigii, pentru gasirea carora s-au depus eforturi uriase, sunt in pericol de a se intoarce in pamant sau, mai rau, de a disparea daca nu se incearca alocarea unor fonduri pentru realizarea unui acoperis care sa salveze ceea ce mai poate fi salvat. Tot atunci am aflat ca locuitori ai Cotnarilor au luat folii din acoperisul constructiei pe care le-au folosit ca invelisuri pentru WC-uri, precum si piatra din interiorul rezervatiei.

"A mai furat piatra" chiar primaria

Acum cateva zile am incercat sa urcam dealul Catalinei, numai ca viscolul si zapada ne-au ingreunat incercarile. Am vrut sa vorbim cu paznicul, dar un satean din apropierea cetatii ne-a spus ca nu vine in fiecare zi. Ne-am oprit la primarie. Foarte ocupat, primarul Ion Varzaru a acceptat sa stea de vorba cu noi. El a fost ales primar in ultima legislatura. Subiectul discutiei? Starea deplorabila a cetatii Catalina, care se afla pe teritoriul comunei. "De doi ani ne zbatem sa obtinem niste fonduri pentru a reacoperi cetatea. Primaria ar putea contribui cu 50-100 de milioane de lei si ar asigura cazarea specialistilor. Mai mult nu putem. Satenii au luat folia de pe Catalina si si-au acoperit cotetele. S-a mai furat si piatra. Dupa '92 nu s-a mai facut nimic la cetate. Din '96 am pus acolo un paznic".

Lasand la o parte faptul ca domnul primar a dovedit in discutia cu noi ca are doar vagi cunostinte despre ceea ce inseamna pentru istorie cetatea Catalina, ne-am dat seama ca el nu spune adevarul in legatura cu devastarea muzeului. Strabatand ulitele satului, am observat la numeroase gospodarii, in zidiri sau chiar gramezi, piatra provenita de la cetate. Mai mult, "a mai furat piatra" chiar primaria, cu care se inalta o constructie in curtea institutiei!...

Pentru ca a atras atentia ca se fura piatra, profesorul Petru Luta a devenit incomod pentru autoritatile din comuna Singurul locuitor al comunei, indragostit de aceste vestigii pe care le admira, este profesorul de istorie, astazi pensionar, Petru Luta. Nu poate concepe sa treaca mai mult de trei zile fara a urca la cetate. L-am gasit acasa. Cand a auzit de ce venim, s-a intristat.

"Ma doare sufletul pentru starea in care se afla astazi cetatea. Sigur ca la degradarea constructiei au contribuit si intemperiile, dar si spiritul distructiv al unor consateni de-ai mei - care au confundat libertatea de dupa evenimentele din 1989 cu libertatea de a distruge. Am investit in aceste locuri mii de ore, zile si nopti, pentru scoaterea la iveala a vestigiilor trecutului nostru, alaturi de regretatul Adrian Florescu. Omul acesta strabatea pe jos cate 6 km de la gara pana la cetatea Catalina, avand in spate materiale necesare cercetarilor. A fost un adevarat martir, si cand vezi ce s-a ales din toata munca lui te intrebi ce fel de oameni sunt aceia care distrug totul. Ma duceam cu maturita, cu roaba, cu farasul; era cercetata fiecare piatra. Nimic nu se misca pana nu venea Adrian Florescu. Era o munca uriasa. Stiti cat este de dureros sa vezi ca munca de-o viata se duce pe apa sambetei?" Datorita pasiunii sale pentru istoria acestor locuri si perseverentei in a demonstra ca distrugerea vestigiilor de pe Catalina constituie acte de vandalism, profesorul de istorie Petru Luta a devenit incomod pentru oficialitatile locale. "Am atras atentia primariei, postului de politie, ca se fura piatra de la cetate si ca ar trebui pus un paznic. Abia de putin timp primaria a pus un paznic acolo, care nu-i de gasit deseori in post. Toti au fost nepasatori".

Perspectivele sunt sumbre

Era si normal sa existe atata nepasare, de vreme ce, din cate am aflat, atat viceprimarul cat si seful de post au folosit piatra din cetate pentru construirea unor case. Din informatiile culese de la oamenii de specialitate am aflat ca daca nu va fi oprita aceasta barbarie a extragerii pietrei din cetate, exista pericolul unor alunecari de teren. Si cand te gandesti ca cetatea Catalina era vizitata de mii de turisti din tara si de peste hotare (SUA, Canada, Grecia, Olanda, Germania etc.)...

Ce se va intampla cu aceste vestigii scoase la iveala cu o truda deosebita de pasionati ai istoriei neamului nostru nu stim, dar perspectivele sunt sumbre: nici Ministerul Culturii, nici Complexul Muzeal National "Moldova" si nici Primaria comunei Cotnari nu misca un deget pentru salvarea acestui patrimoniu.

catalina cotnari vasile chirica moldova
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2027 (s) | 24 queries | Mysql time :0.025162 (s)

loading...