News Flash:

Cimitir sub sechestru

11 Februarie 2008
4288 Vizualizari | 4 Comentarii
• Unul dintre cele doua cimitire evreiesti din Harlau se afla intr-o situatie cat se poate de dificila • Paznicul cimitirului nu mai vrea sa asculte nici de obstea din Harlau, nici de Comunitatea Evreilor din Iasi, iar rezultatul duce spre transformarea acestui loc intr-un imas satesc • "Ce face comunitatea cu banii? Nu a dat un leu sa fac o usa. Eu am sa stau toata viata aici sa prasesc? Am cerut de atatea ori bani ca sa acopar casa, dar nu mi-au dat nimic. Asta nu e dreptate. Sunt 12 ani pe care i-am pierdut aici... Nu o sa ies de aici...", a motivat Mihaela Festila, sotia paznicului cimitirului evreiesc vechi • Dar paznicul s-a folosit vreme de 12 ani de cativa ari de pamant si de aceasta casa ce tine de patrimoniul evreilor, in schimbul ingrijirii mormintelor si al pazei, promisiuni pe care nu le-a onorat • "Le-am lasat o parte din pamantul neocupat de morminte sa se foloseasca cum vrea, dar sa aiba grija de cimitir. Dar aici n-am cu cine coopera. Am facut nenumarate reclamatii la Politie. In schimb, la celalalt cimitir, am adus o familie de bucovineni care sunt gospodari si au grija de cimitir. Si ei stau in casa, dar stiu sa o ingrijeasca, la fel si cimitirul unde nu de mult am reparat capela. Bani ca sa-i platim nu avem, suntem doar 19 evrei in obste, insa le-am lasat din pamantul liber de morminte sa-l utilizeze pentru ce au nevoie", a precizat Sifra Corbici, presedintele obstii evreiesti din Harlau

Soarta cimitirelor evreiesti pare a fi una urmarita de un blestem. Acelasi lucru se poate spune si despre cele doua cimitire evreiesti din Harlau. Pana nu de mult, cimitirul evreiesc mai nou, format pe la 1900, era pradat sistematic de rromi. Acestia furau pietrele funerare de marmura sau scandurile de pe morminte. De parca nu era de ajuns, si fostul paznic a taiat o parte din copacii cimitirului, distrugand pietrele funerare si a transformat capela in adapost pentru animale. Dar acest cimitir a scapat de abuzurile asupra memoriei celor morti. De cand Sifra Corbici a preluat conducerea obstei ultimilor evrei din Harlau, in urma cu patru ani, vandalizarea cimitirului nou a incetat, reusindu-se a fi renovata si capela. Insa urmele trecutului sunt vizibile: pietre funerare rupte, placi din marmura lipsa. In schimb, situatia dificila se mentine in cazul cimitirului evreiesc vechi. "La acest cimitir, situatia este mult mai buna decat in trecut. Am reusit sa schimbam paznicul vechi si am adus o familie de bucovineni care sunt gospodari si au grija de cimitir. Acestia sunt oameni de incredere. Si ei stau in casa, dar stiu sa o ingrijeasca, la fel si cimitirul unde nu de mult am reparat capela. Dar ce era aici, inainte... greu de imaginat... Ma doare sufletul ca nu pot interveni si la celalalt cimitir, mai vechi. Acolo e o problema veche, cu acei oameni care ar trebui sa ingrijeasca locul nu se mai poate colabora si, din nefericire, cimitirul arata dupa cum vedeti", a precizat Sifra Corbici, presedinta obstii evreiesti din Harlau.

Closet langa lespedea funerara

La doua sute de metri, pe partea dreapta a drumului ce duce spre satul Parcovaci, se intinde al doilea cimitir evreiesc, vechi de vreo 200 de ani. Dar Beth-Almon sau Beth-haim (loc de veci) arata ca si cum ar fi un camp peste care capriciile naturii au implantat cateva lespezi verticale si orizontale, nicidecum ca ar fi un cimitir ingrijit de cineva. In urma cu aproximativ 12 ani, obstea i-a oferit familiei Festila cativa ari de pamant productiv si casa de langa cimitir pe cat timp se va ingriji de morminte. Probabil ca lipsa unei cruci de pe stelele funerare i-a determinat pe localnici sa considere cimitirul un loc lipsit de sacralitate iar ca atare, respectul pentru evreii inmormantati aici este o himera. "Ce face comunitatea cu banii? Nu a dat un leu sa fac o usa. Eu am sa stau toata viata aici sa prasesc? Am cerut de atatea ori bani ca sa acopar casa, dar nu mi-a dat nimic. Asta nu e dreptate. Sunt 12 ani pe care i-am pierdut aici... Nu o sa ies de aici...", a motivat Mihaela Festila, sotia paznicului cimitirului evreiesc. Firesc, paznicul a amplasat un punct sanitar improvizat in spatele casei, chiar langa o lespede funerara. Mai incolo, la 5-6 metri, o movila de gunoaie sta de vaza langa alte pietre funerare. "Da, la Harlau este o situatie nu tocmai placuta. Acel paznic al cimitirului vechi nu mai vrea sa stie nici de conducerea evreilor din Harlau, nici de cea din Iasi", a aratat Pincu Kaiserman, presedintele Comunitatii Evreilor din Iasi. Cu toate acestea, Beth-Almon de aici are o aura pe care cu greu un cimitir ortodox o egaleaza, insa tavalugul nepasarii il lasa prada desfiintarii. Multe stele funerare au fost rupte, altele furate, in prezent cimitirul fiind un amestec de arii ocupate de morminte si goluri, adica pasune. "Le-am lasat o parte din pamantul neocupat de morminte sa se foloseasca cum vor, dar sa aiba grija de cimitir. Dar aici n-am cu cine coopera. Am facut nenumarate reclamatii la Politie. Vara pasc animalele printre morminte. Eu nu-i pot scoate de aici pe acesti oameni, stiu ca n-au in alta parte casa, insa, vedeti, cum sa am grija de morminte? Abia am reusit, din banii primiti de la Comunitatea din Iasi, sa ingradesc mormantul rabinului Rabinovici", a precizat Sifra Corbici.

Strigatul lui Yahve

Sinagoga din Harlau, o bijuterie a artei evreiesti populare, se afla, la randul sau, intr-o situatie grea. Din lipsa fondurilor, cu greu obstea a reusit sa renoveze Sinagoga pentru a fi functionabila. Practic, aceasta renovare a insemnat salvarea Sinagogii de la a fi pangarita. In acest sens, Sifra Corbici arata ca starea Sinagogii in urma cu cativa ani era mai mult decat alarmanta. Cartile vechi gasite aici au fost ingropate in cimitir deoarece erau putrede, iar numai de la aceasta mentiune, situatia lacasului se poate deduce lesne. Lucrarile de amenajare din ultima vreme au stopat degradarea rapida, insa au ramas multe de facut. Lipsa banilor poate reduce la tacere si aceasta Sinagoga, iar casa lui Yahve din Harlau sa ramana doar in cronici. Pictura murala se afla intr-o stare avansata de degradare, necesitand interventii imediate. Este un loc care ar merita sa fie nu doar lacas de cult, ci si loc de vizitare. Cu o ura de neinchipuit, soldatii rusi au mitraliat interiorul Sinagogii, urmele fiind vizibile si in prezent si probabil ca aceasta ura este continuata cu chip de nepasare din partea Ministerului Culturii si Cultelor sau a autoritatilor locale.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (4)

Dumitriu  | #29561
Sa nu-i credeti ca nu au bani! Unde merg miile de euro castigate lunar pe inchirierea spatiilor? Atelier tamplarie, depozite bauturi, carciuma, magazin??? Vor pomana? Sa-si foloseasca banii din chirii.
Lenuta.  | #29562
Oare cum de alte natii au venit in Romania si au avut grija de mormintele lor ? Romanii au pretentii la alte tari sa le ingrijeasca mormintele romanilor inmormantati in alta parte ? Doar reprosuri ni se aduc de catre toti profitorii....Daca isi iubesc neamul exista destule banci conduse de evrei, care pot sponsoriza refacerea acestor cimitire...Mereu nu au banii. Sa fie asa cum spun ei si tot ce are aceasta natie ca bani si banci si bunuri sa le aiba altii. Ne-am saturat de acuze si profitori.
asd  | #29563
ssssssssssssssssssss
gabi  | #29564
Ar trebui sa le fie rusine celor de la Comunitatea Centrala a evreilor din Bucuresti!! Ei incaseaza toti banii din spatii si chirii din toata tara de pe spatiile evreiesti, dar cind vine vorba de renovari dau din coate..Situatia din Hirlau nu e singulara, ar trebui ca fiecare Comunitate sa isi poata folosi banii din chirii singura si nu sa ii dea la Bucurest!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1398 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019662 (s)

loading...