News Flash:

Colaps inevitabil a sanatatii iesene ?

12 Iunie 2001
610 Vizualizari | 0 Comentarii
Buget de inmormantare in sanatate

•Desi erau necesare 1.800 miliarde si s-au promis 1.560 miliarde, CNAS a alocat doar 1.419 miliarde lei •Suma reprezinta 90% din strictul necesar pentru supravietuirea spitalelor iesene •Au fost date asigurari ca diferenta de bani va fi alocata la rectificarile de buget ulterioare •Directorii spitalelor sunt disperati ca nu stiu cum sa mai "intinda" banii pe care-i vor primi •Desi aproape 40% din bolnavii tratati in spitalele iesene provin din judetele vecine, casele de asigurari respective nu au alocat nici un leu

Nici in acest an, sanatatea ieseana nu va beneficia de o finantare decenta, astfel incat unitatile sanitare sunt nevoite sa "gestioneze saracia" si sa incerce ca prelungita coma a sistemului sa nu duca la colaps. Cu toate ca bugetul Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate a fost votat inca de acum o luna, defalcarea pe judete s-a finalizat abia la mijlocul saptamanii trecute, adeverindu-se temerile responsabililor din sanatatea ieseana ca banii vor fi insuficienti. Desi erau necesare 1.800 de miliarde lei si s-au promis 1.560 de miliarde lei, CNAS a alocat doar 1.419 miliarde lei. Cu toate eforturile si nenumaratele demersuri ale responsabililor Casei Judetene a Asigurarilor de Sanatate, inclusiv a politicienilor ieseni din partidul de guvernamant, in urma "negocierilor" cu CNAS, s-a obtinut promisiunea ca Iasul va primi un buget de 1.560 de miliarde lei. Dar s-a primit cu 140 de miliarde lei mai putin decat strictul necesar pentru ca spitalele sa ramana pe linia de plutire.

Vor creste datoriile

"Nu stim care vor fi reactiile. S-au alocat cu 140 de miliarde lei mai putin decat se promisese, desi necesarul era de aproximativ 1.800 de miliarde lei (si nu 1.560 de miliarde lei, atat cat s-a promis de catre responsabilii Casei Nationale) pentru a putea mentine sistemul la linia de plutire. Nu stiu daca este vorba de proasta administrare a fondului de asigurari de sanatate sau rea intentie la adresa asiguratului iesean. Fondul alocat va genera acumularea unor noi datorii in sistem, fara a mai pune la socoteala faptul ca vor fi acoperite doar 90% din necesitatile strict obligatorii unitatilor sanitare", declara a doua zi dupa aflarea bugetului, Adrian Butuca, presedintele CJAS.
In conditiile finantarii comunicate de CNAS, deficitul de la Iasi este de 435 de miliarde lei plus inca aproximativ 60 de miliarde lei necesare asigurarii acordarii tichetelor de masa pe tot anul. Din pacate, desi sunt bani in sistem (anual se incaseaza la fondul asigurarilor de sanatate echivalentul la 1,5 miliarde dolari) acestia nu sunt gestionati cum trebuie sau sunt directionati preferential. Nu exista o transparenta din partea oficialilor CNAS referitor la bugetele de redistribuire catre Capitala de exemplu (n.r. - se pare ca sumele alocate ar fi de cel putin cinci ori mai mari decat cele venite la Iasi). Deoarece cu acesti bani se poate acoperi cam 90% din necesarul spitalelor, calculat conform normativelor in vigoare, este greu de crezut ca vor fi identificate sumele pentru acordarea tichetelor de masa salariatilor (aproximativ cinci miliarde lei lunar), un alt motiv de crestere a tensiunii in randul angajatilor, sindicatul reprezentativ fiind deja pregatit sa inceapa actiuni revendicative.

Directorii spitalelor sunt ingroziti

Directorii spitalelor iesene nu stiu cum se vor descurca si, cel putin pana la impartirea bugetului pentru fiecare unitate sanitara, au ezitat sa poarte discutii pe aceasta tema, nestiind nici ei de unde vor putea reduce din cheltuieli pentru a nu se bloca sistemul. In timp ce prof. dr. Octavian Petrescu, directorul Spitalului de Recuperare (unitate cu datorii acumulate de noua miliarde lei) si prof. dr. Costica Novac, directorul Spitalului "Parhon" au declarat ca nu pot face aprecieri clare asupra efectelor pe care le va avea bugetul redus sub limita de subzistenta, cel putin deocamdata, directorul celui mai mare spital din Moldova este ingrozit de perspective. "Nu stiu cum ne vom descurca. Numai in primul trimestru, spitalul nostru a acumulat datorii de 57 de miliarde lei, din care 20 de miliarde cu bolnavii din celelalte judete, care se trateaza la noi, ponderea lor fiind de aproximativ 40% din totalul de pacienti. Sper totusi sa fie rezolvata situatia pentru ca pacientii sa nu aiba de suferit. De fapt ei nu au nici o vina si, cel putin teoretic, banul trebuie sa urmeze asiguratul. Asta inseamna ca toate cheltuielile facute cu bolnavii din judetele vecine sa fie suportate de casele de asigurari de acolo. Pana acum nu am primit nici un leu iar banii veniti de la CNAS prin fondul de redistribuire sunt ca o frectie la un picior de lemn", a precizat prof. dr. Vasile Costinescu, directorul Spitalului "Sf. Spiridon".
Intr-o situatie la fel de disperata este si Spitalul de Boli Infectioase care a acumulat datorii de opt miliarde lei. Problema este ca in conditiile de finantare actuale nu exista nici o speranta de stingere a datoriilor, iar banii sunt "intinsi" pentru a ajunge. "Cu toata lipsa de bani din sanatate, situatie intalnita in fiecare an dupa 1990, pana in prezent, indiferent de sistemul de finantare (n.r. - de la minister sau prin CJAS), in spitalul pe care-l conduc de zece ani nu au lipsit niciodata medicamentele pentru bolnavii care au nevoie de antibiotice foarte puternice si scumpe, reusind sa convingem furnizorii sa livreze marfa pe datorie. Desi s-a reusit intretinerea corespunzatoare a interioarelor spitalului, din fondurile proprii, nu avem bani pentru reparatiile de exterior care se impun datorita vechimii cladirilor. Vom vedea cum reusim sa ne descurcam, dar nu este normal ce se intampla", a precizat prof. dr. Constantin Scurtu, directorul Spitalului de Boli Infectioase.

Legi contradictorii

In timp ce bugetul unui spital se calculeaza conform bugetului istoric plus o indexare de 15%, contractele cadru prevad finantarea conform tarifelor unice pe tara stabilite pentru ziua de spitalizare. Concret, la Infectioase, anul trecut, s-au realizat 105.436 de zile de spitalizare, cu un cost mediu de 379.020 lei/zi. Asta inseamna un buget de 2,9 miliarde lei lunar, bani din care doua miliarde lei reprezinta salariile. Cu toate acestea, noile contracte cadru pe 2001 impun ca de la 1 iunie finantarea spitalelor sa se faca conform tarifelor unice pentru ziua de spitalizare, stabilite la nivel national. "In aceste conditii, spitalele sau sectiile de boli infectioase ar trebui sa primeasca 867.300 de lei pe fiecare zi de spitalizare. Dar, spitalul nostru fiind strict specializat, finantarea se face ca si la institutele de specialitate, care trebuie sa primeasca 1,78 milioane de lei pe ziua de spitalizare. Este evident ca bugetul pe care ni-l poate aloca CJAS este mai mult decat insuficient", a mai spus prof. Scurtu.
Datorita intarzierii mari la plata, din lipsa fondurilor, spitalele nu pot face economii, deoarece furnizorii accepta platile ulterioare dar la preturile stabilite de ei. Desi produsele ar putea fi cumparate la preturi mai mici, aceasta categorie de furnizori solicita banii pe loc. De asemenea, desi acest aspect a fost prezentat de nenumarate ori factorilor decizionali din minister sau CNAS, banii cheltuiti pentru tratarea in spitalele iesene a bolnavilor (aproximativ 30-40% din total) din alte judete, nu pot fi recuperati de la casele de asigurari respective.

Sperante desarte ?

In aceste conditii, in spitale se va continua practica aducerii alimentelor de acasa de catre rudele bolnavilor deoarece nu intotdeauna meniul asigurat este indestulator. Veniturile proprii ale spitalelor vor fi folosite pentru a putea cumpara paine sau orez etc. Totusi, responsabilii de la Bucuresti promit ca diferentele de bani pana la acoperirea necesarului vor veni la rectificarile de buget ulterioare. Imediat dupa aflarea sumelor alocate Iasului, directorul casei a luat legatura cu responsabilii de la Bucuresti care l-au asigurat ca diferenta de bani necesara va veni. Nu s-au putut aloca acum sumele cerute deoarece sunt discutii cu privire la unele modificari in legislatia referitoare la modul de finantare a unitatilor sanitare, iar in bugetul pe acest an au fost incluse si sumele ce au acoperit datoriile spitalelor pentru anul 2000. Este totusi de neinteles aceasta varianta de lucru care creeaza tensiuni inimaginabile in sistem. "Sunt doua variante pentru a depasi momentul. Fie un pesimism extrem care nu va rezolva problema, fie un optimism moderat si incercarea de a gasi solutii pentru a ne mentine pe linia de plutire. Speram ca in continuare vom reusi sa obtinem fondurile necesare si cu sprijinul (de care am beneficiat si pana acum) politicienilor ieseni", a declarat si dr. Vasile Cepoi, directorul general al casei iesene.
Zilele urmatoare va incepe renegocierea contractelor de finantare cu spitalele care vor primi bani mai putini decat au nevoie. Daca problema nu se rezolva, nu este exclus deja anuntatul miting al asiguratilor, la care se spera participarea a cel putin 5.000 de oameni (cel putin din partea sindicatelor din sanatate), pentru a sensibiliza factorii de decizie ca nu este vorba de simple conturi care pot fi sau nu alimentate cu bani, ci de vietile oamenilor. Se anunta o vara fierbinte in sanatatea ieseana la propriu dar si la figurat, din pacate.
Cristian DONOSE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1392 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018915 (s)

loading...