News Flash:

Combinatul FORTUS se incapatineaza sa supravietuiasca

28 Martie 1999
849 Vizualizari | 0 Comentarii
FORTUS Iasi
•Unul dintre cele mai mari combinate din tara, FORTUS S.A. Iasi (fostul CUG - Combinatul de Utilaj Greu) este obiectul unor vii dispute. Multi i-au preconizat falimentul insa cu mult tact si incapatinare conducerea manageriala tine sa aduca fabrica pe linia de plutire. In ciuda faptului ca statul a jucat un rol nefast in activitatea economica a combinatului, in ultimii noua ani se pare ca, in intregime, unitatea poate fi salvata, deoarece, la acest moment, exista suficiente comenzi.

KRIVOI ROG - o poveste trista


Daca in majoritatea unitatilor din industria grea lipsa finantarii pentru achizitionarea de materie prima sau lipsa comenzilor au constituit principalele cauze de prabusire, la FORTUS alt fenomen a contribuit la declinul economic. Acesta a constat intr-un proiect guvernamental de mare amploare, care prevedea construirea la KRIVOI ROG (Ucraina) a unui combinat de imbogatire a minereurilor de fier. Finalizarea proiectului ar fi asigurat aprovizionarea Romaniei cu minereu pe o perioada de zece ani.

In 1986 tarile membre ale CAER au hotarit sa finanteze intr-o zona bogata in minereuri de fier, KRIVOI ROG, construirea unui combinat de fabricare a peletilor (minereu de fier imbogatit).
Romania a contribuit la acest proiect cu un miliard de dolari. Din aceasta suma FORTUS SA Iasi a preluat 54 milioane de dolari pentru executarea unor utilaje.
Fabrica a luat in serios comanda, iar primele livrari le-au facut in 1988, urmind ca in anul 1991 sa incheie lucrarile.
De la bugetul de stat, FORTUS nu a incasat intreaga suma, fiind obligata sa asigure o garantie egala cu 10% (aproximativ 5,4 milioane dolari) din valoarea comenzii necesara remedierii unor utilaje in cazul in care acestea s-ar fi defectat in termenul de garantie stabilit. Cum FORTUS a livrat intreaga comanda si o parte din utilaje erau deja puse in functiune, conform contractului, era indreptatita ca pina la finele anului 1994 sa primeasca de la bugetul de stat garantia de 5,4 milioane dolari. Aceasta nu a fost returnata combinatului.

Mai rau este si faptul ca Romania a fost rasplatita partial de ucrainieni, pentru acel miliard de dolari investit, fiindca dupa evenimentele din 1989 proiectul KRIVOI ROG a cazut, iar combinatul nu a mai fost terminat.
Peletii cu care ucrainienii au platit partial investitia statului roman nu au provenit de la Combinatul KRIVOI ROG, ci de la alte unitati din Ucraina.
Ce urmari a avut pentru FORTUS neincasarea garantiei ni le-a evocat directorul general al societatii iesene, Mihai Ciobanu.

"Cu banii primiti de la bugetul statului roman, in proportie de 90%, s-au executat utilajele, au fost montate, deci le-am predat beneficiarilor si urma ca peste 12 luni de la punerea in functiune, dar nu mai tirziu de 18 luni de la livrarea utilajelor sa primim restul de 10% tot de la bugetul statului. Punerea in functiune a utilajelor a avut loc la KRIVOI ROG, izolat si deci nu puteam emite pretentia de a prelua aceste garantii dupa 12 luni. Cele 18 luni s-au scurs si din 1994 cind ar fi trebuit sa incasam garantia de 10% adica de 5,4 milioane dolari si pina in 1999, nu am mai vazut banii. Cu aceasta suma, fabrica si-ar fi acoperit creditele de la banci luate tocmai pentru a putea realiza furnitura de la KRIVOI ROG. Am ajuns in situatia ca din 1994 si pina in acest an sa mai consumam 5,7 milioane de dolari pentru biletele la ordin emise cu care tot ne-am acoperit creditele. Aceste bilete au fost cadentate de citeva ori. Se apropia termenul de plata la biletele de ordin, plateam cu ele pe cele vechi si in plus niste taxe. La acestea se adauga si dobinda in valuta care varia intre 65.000 si 70.000 de dolari in fiecare luna. Astfel s-a ajuns ca dupa cinci ani sa cheltuim 5,7 milioane dolari. Va dati seama ce efect rau a avut aceasta actiune asupra situatiei proprii financiare! Nu pot spune ca este vinovat cineva. Acest obiectiv s-a realizat cu credit guvernamental, de la buget s-au alocat 90% din resursele necesare, deci tot bugetul trebuie sa finanteze garantia de 10% si la termenul stabilit in contract. In varianta ca primim aceste garantii ne acoperim mare parte din datoriile la cele 3 bugete".

FORTUS "in pielea" unui mecanic sef al industriei metalurgice si siderurgice din Romania


Scaderea drastica dupa 1990 a cererii pe piata constituie principala problema a combinatului si nu lipsa de materie prima. FORTUS a fost conceput ca la un moment dat sa fie "ca un mecanic sef al industriei metalurgice si siderurgice din Romania si nu numai, ci si pentru combinatele similare din fosta URSS". Directorul Mihai Ciobanu comenteaza: "Se stie foarte bine ce s-a intimplat cu inventiile din Romania si cu relatiile cu fostele tari ale URSS. Cererea a cazut mult pe acest segment de produse. Ne-am vazut pusi in fata unui fapt implinit. Tocmai de aceea a trebuit sa ne reprofilam. Procesul de reprofilare a fabricii a inceput din 1991-1992 pe fondul unor restructurari de personal si a reconsiderarii capacitatilor de productie. Am asimilat un segment important de productie care a condus la fabricarea de utilaje si echipamente pentru fabricile de ciment si destinate in proportie de 90% exportului.

Pina in prezent am fabricat echipament pentru sase linii de ciment destinate exportului si in continuare avem tratative lansate pentru a atrage contracte de aproximativ 15-16 milioane dolari. Cea mai mare piesa executata in Romania din 1990 incoace, constind dintr-un inel de rulare de la un cuptor rotativ urmeaza sa o livram la fabrica de ciment din Bicaz. Piesa cintareste 90 de tone si valoreaza 3 miliarde lei. Alaturi de acest produs FORTUS SA a continuat traditia colaborarii cu combinatele siderurgice si metalurgice din Romania si a dezvoltat productia de cilindri forjati si turnati pentru laminoare, devenind principalul furnizor intern.

Restructurarea a costat-o pe FORTUS doua treimi din salariati


De la 12000 de salariati, cit avea FORTUS SA Iasi inainte de 1989, in momentul de fata numara numai 4000. "Numarul de contracte nu era in concordanta cu numarul de personal, cu capacitatile de productie si chiar cu cererea de pe piata, motiv pentru care am luat masuri serioase de restructurare de personal. O serie de capacitati le-am conservat cu precizarea ca aceste utilaje pot oricind intra in circuitul de fabricatie sau pot fi ofertate spre vinzare la parteneri, la preturi bune. Pe linia profilului de productie, scazind anumite piese am mers pe utilaje pentru industria cimentului si sper ca rezultatul retehnologizarii sa se resimta mai mult in anul 1999-2000 prin atrgerea unor comenzi de 14-15 milioane de dolari pe aceasta structura de fabricatie. De asemenea, mergem pe linia realizarii unor piese cu un nivel mai inalt de prelucrare. Pina in 1992 vindeam foarte multe materiale mari consumatoare de energie, dar cu un nivel de prelucrare foarte scazut, cum ar fi lingouri, piese turnate sau forjate. In prezent, incheiem contracte pentru piese care au un inalt grad de prelucrare si care prin aceste procedee isi maresc preturile specifice de la 0,3 dolari la 5-6 dolari/kg, uneori chiar la 10 dolari/kg. Practic a fost o politica gresita sa se vinda lingourile pentru ca FORTUS executa partea cea mai costisitoare. Norocul nostru a fost ca lingourile n-au fost vindute in afara tarii, ci in interior, catre alte uzine din tara, care au reusit sa supravietuiasca. Tot acest proces de retehnologizare a fost sustinut de fonduri acordate de FPS. Cu acesti bani am retehnologizat sectoarele pentru asimilarea profilului de productie pentru fabricile de ciment si am obtinut elemente de crestere a productivitatii muncii care pe de o parte au justificat disponibilizarile de personal. Revenind la acest subiect trebuie sa spun ca acest proces s-a derulat pe parcursul a sapte ani, foarte multi dintre angajatii fabricii intrind la pensie de la 50 de ani, intrucit au lucrat in sectoare grele pentru care pensionarea se face la aceasta virsta. Personalul disponibilizat a beneficiat de prevederile ordonantelor de urgenta privind unele masuri de protectie sociala.

Sansa este exportul


Ca pentru mai toate combinatele din tara sansa de relansare economica o constituie exportul. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca, dupa 1989, in Romania, nu s-a mai adus nici un aport la dezvoltarea sectoarelor din industria grea. Fortus deruleaza contracte cu parteneri externi, produsele livrate apartinind in special industriei cimentului, dar si sectorului naval (repere turnate, forjate si prelucrate). "Contractele derulate cu partenerii straini ne-ar fi asigurat un profit sigur daca am fi preluat si garantia de 10% de pe urma contractului cu KRIVOI ROG. Vrem sa acoperim aceste pierderi, in cit mai scurt timp pentru ca fabrica sa se redreseze", a declarat ing. Mihai Ciobanu.

Privatizarea - proba de foc a combinatului

UZIN EXPORT IMPORT, Casa de Comert din Romania a depus o scrisoare de intentie la FPS, in vederea preluarii pachetului majoritar de actiuni de 70%. "Au mai fost alte tentative de cumparare a combinatului, dar aceasta pare sa fie cea mai serioasa. In primul rind nu ne obliga la divizare, proces prin care am pierde din eficienta economica mai ales ca fabrica a fost gindita ca un tot intreg, adica o piesa sa treaca pentru prelucrare, prin mai toate sectoarele de activitate. De asemenea, UZIN EXPORT IMPORT va asigura contracte necesare bunului mers al combinatului. Pare sa fie o solutie", a conchis directorul general, Mihai Ciobanu.
fortus krivoi rog ucraina caer mihai ciobanu
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1903 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020978 (s)