Fondul de bailout european, instrumentul pe care liderii Zonei euro il arata investitorilor pentru a tine dobanzile Italiei si Spaniei jos, devine din ce in ce mai jalnic. Dupa ce Grecia, Irlanda si Portugalia au retras garantiile, italienii si spaniolii au ajuns sa fie responsabili pentru o treime din Fond. Sumele sunt colosale.
Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), programul prin care Zona euro plateste bailoutul Portugaliei si Irlandei, si ar trebui sa plateasca si cel de-al doilea bailout al Greciei, plus, in cel mai rau caz, si pe cele ale Spaniei si Italiei, isi pierde tot mai mult din credibilitate.
EFSF are o capacitate financiara de 440 miliarde de euro si rating AAA de la toate agentiile importante. Capacitatea de interventie ar trebui sa creasca undeva in jurul sumei de 1.000 de miliarde de euro, prin folosirea unor artificii contabile sau prin transformarea EFSF intr-un instrument de asigurarea a unei cote din pierderile potentiale ale investitorilor. Sumele stipulate mai sus nu se traduc in banii existenti in acest fond, din simplul motiv pentru ca acestia nu au fost adunati inca. EFSF este un vehicul financiar, supragarantat de tarile care (inca) nu sunt sub acord de asistenta, care emite bonduri, teoretic foarte sigure, ia bani de la banci si alti investitori si ii da cu dobanda tarilor insolvabile, care nu mai au credibilitate in fata pietelor financiare.
Pentru cele 440 miliarde de euro, 14 tari din Zona euro aduc garantii, din nou nerezervate din bugetele nationale, de 726 miliarde de euro, in scadere de la 780 miliarde de euro, dupa ce Grecia, Irlanda si Portugalia au fost taiate de pe lista.
Sumele sunt, fara indoiala, colosale. Asta este ideea Fondului, ca tarile nu se imprumuta intre ele, ci apeleaza la piata de obligatiuni si la investitorii privati sau institutionali din afara Europei, si ca sumele sunt atat de mari, incat niciun investitor in Zona euro nu are a se teme ca nu-si va recupera banii.
Daca ne raportam la datoriile si necesarul de finantare ale Spaniei si Italiei, atunci sumele nu mai pot fi considerate atat de substantiale, de aici si ideea de a creste pe hartie capacitatea de interventie.
Dar aceasta nu este singura buba. Victimele pietelor de datorie din ultima vreme, Italia si Spania, sunt responsabile cu o treime din garantiile totale, mai exact 32%. În bani, asta inseamna 231,8 miliarde de euro, 139,26 miliarde euro Italia si 92,5 miliarde Spania. Germania pune 211 miliarde de euro.
Cele doua tari, care sunt foarte aproape de a fi scoase din piata si platesc dobanzi record, tinute cat de cat in frau de BCE, sunt in situatia sa-si garanteze o treime dintr-un eventual bailout, lucru ce nu prea are cum sa dea incredere.
Daca cele doua tari au nevoie de bailout si cele 32 de procente din garantii se reimpart, povara de pe umerii Germaniei si Frantei ar fi imensa.
_.550x1000x0resized_.jpg)
.jpg)
