News Flash:

Copiii strazilor din Iasi

30 Iulie 2000
1262 Vizualizari | 0 Comentarii
•Pasari care urasc colivia

Politia spune ca sunt numai 50. Noi, cei care ii vedem la colturi de strada sau in plin centru, spunem ca sunt mai multi. Daca acesta ar fi numarul exact, atunci, la cat de mare este Iasul, ar trebui sa ajungem sa ii cunoastem pe toti. Rupti din locul in care se simt acasa - trotuar, canal, gang sau grota - si dusi sub un acoperis unde primesc o farfurie cu mancare, alaturi de zeci ca ei, "copiii strazii" au comportamentul unui pitigoi, care simte ca se sufoca in colivie, chiar daca este incapatoare si e facuta si din aur. Copiii nimanui ajung din nou in strada, fara sa ofere explicatii celor care au intins o mana de ajutor, nevrand sa gandeasca, nici macar o clipa, la posibilitatea de a schimba manevra, de a deveni normali, de a incapea in normele impuse de societate. Ei au grupul lor social, cu normele lor stricte, cu atributiile lor clare.

Intr-atat de mult fug de lume acesti copii, incat au ajuns sa traiasca in grotele Iasului, la lumina oferita de sticla verde, groasa, incastrata in asfaltul de la Cub. Pe niste cartoane, printre caramizi si pietre, pe un strat masiv de gunoaie si-au facut patul. Grota le este bucatarie, dormitor si grup sanitar. Ii mai alunga gardienii, politistii, insa lupta o castiga tot ei, pentru ca in acel loc le este casa. Un loc al Primariei, nefolosit la justa valoare. Canalele CET-ului si Termoficarii sunt alte case, stapanite de acesti copii si de sobolani. Ziua sunt ai strazii, de unde isi castiga painea, iar noaptea sunt ai subteranului, ai orasului "oglinda".
Cei mai multi au parinti, pe care i-au uitat din diverse motive. Unii dintre ei au fost parasiti in maternitate, altii trimisi sa castige bani cersind mila trecatorilor. Cei din urma sunt convinsi, intr-un final, sa se alature grupului, fara prea multa osteneala. Gustul libertatii pe care il simt atat de devreme devine nevoie, devine drog. Adusi intr-un mediu civilizat, ajung repede sa il perceapa ca pe unul ostil, pentru ca normele impuse le afecteaza independenta.

Fenomenul nu poate fi rezolvat

Maiorul Ioan Cimpeanu, din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie, se lupta de ani in sir pentru a atrage atentia factorilor de raspundere, institutii de ocrotire, organizatii neguvernamentale, institutii de administratie publica si pentru a diminua numarul celor care aleg strada ca mod de viata. A ajuns sa cunoasca, in aceasta perioada, pe copiii copiilor strazii, prunci nascuti in strada, meniti sa aiba aceeasi viata mizera. Ii stie pe "barbatii si pe femeile strazii" de pe vremea cand se chinuiau sa reziste in pavilioanele caselor de copii. Acesti oameni maturi sunt expresia unei nereusite. Poate ca si copiii lor vor intari esecul. "Nimeni nu poate spune ca a rezolvat problema copiilor strazii. Acesti copii, daca nu sunt luati in ingrijire devreme, nu mai pot fi salvati. Prefera strada. Pe unul mic il mai putem ajuta, insa pe un tanar de 28 de ani nu. El va face copii dupa copii", a spus maiorul. Politia a invatat deja ca are "clienti" printre cei crescuti in strada. Ioan Cimpeanu a recunoscut ca nevoile tinerilor cresc si fiind marginalizati de societate, neavand cum sa isi procure cele necesare, ajung sa incalce legile statului.
Cu cativa ani in urma, fundatia Familia Nostra a preluat cazul unui copil care a abandonat scoala, in clasa a VII-a, pentru a trai in strada. A fost convins sa continue scoala, a intrat si la o scoala profesionala, a fost angajat la o brutarie a Mitropoliei si chiar avea sansa de a se specializa in Franta, pentru a ajuta la recuperarea celor ca el. "S-a muncit trei ani cu acest baiat. S-a dus o munca de Sisif, insa la un moment dat a plecat. Fara sa spuna nimic, fara sa dea vreo explicatie. A ales vechea lui viata. Si aveam nevoie de el, pentru ca ajunsese liderul celorlalti copii, il ascultau, ii urmau exemplul", a povestit maiorul.

Normele trebuie introduse in viata acestor copii cu blandete

Nevoia de libertate a copiilor strazii a fost explicata de psihologul Radu Ropota ca un efect al unor experiente nefericite traite in familii. Climatul le era nefavorabil, anumite norme li se pareau restrictive si atunci au format un grup in interiorul unei societati pe care nu o inteleg, pe care nu o respecta, nu o recunosc. "In acest grup fiecare copil are o identitate, are un rol bine stabilit. Unul are obligatia de a face rost de mancare, altul face rost de tigari si alte treburi. Toti asculta, toti respecta si nu li se mai pare nimic restrictiv. Desi pentru noi pare ceva negativ, viata din acest tip de grup are un efect benefic, pentru ca acesti copii isi pastreaza independenta", a apreciat psihologul Radu Ropota. Mult mai optimist decat maiorul Cimpeanu, Radu Ropota a incercat sa dovedeasca reusita unui proiect de reintegrare sociala a copiilor strazii, cu conditia ca lucrul cu acestia sa inceapa devreme. Psihologul a aratat ca, adus intr-o institutie de ocrotire sociala, un copil cu probleme clacheaza la primul gest care i se pare mai dur. Este mult mai sensibil decat ceilalti copii, tocmai pentru ca a apucat sa guste din ceea ce reprezinta libertatea. De aceea, normele trebuie introduse in viata bulversata a copiilor strazii cu blandete, "cu manusi". "Eu le spun acestor copii ca sunt ca niste pasari care nu vor sa stea in colivie", a incercat specialistul sa dea o definitie termenului "copil al strazii". Aceasta forma de exprimare este catalogata de maiorul Cimpeanu ca o sintagma artificiala, deoarece putini sunt cei care traiesc efectiv in strada, pentru cei mai multi strada fiind o viata paralela.

50 de copii versus sute de fundatii

Zecile de copii care doresc sa fie ai nimanui ar putea sa devina grupul tinta al sutelor de fundatii neguvernamentale existente in Iasi. Numai ca foarte putine se apleaca profund asupra fenomenului. Asa cum sugera maiorul Cimpeanu, prea multe se grabesc la cafeaua unor mese rotunde si atat. "Cu unele fundatii lucram bine, insa altele nu sunt serioase. De aceea am ramas parteneri cu numai cateva organizatii, printre care as vrea sa numesc Familia Nostra, Fundatia Iosif, Viitorul Copiilor si mai sunt unele, dar putine. Pentru a reusi sa urnim ceva, trebuie sa ne unim fortele", a apreciat politistul.
Fostul viceprimar Stefan Ungureanu a inceput lupta cu ONG-urile care stiu doar sa ceara spatii de la Primarie. Continuatorul luptei este viceprimarul Vasile Munteanu, care a marturisit ca numarul ONG-urilor din Iasi i se pare suspect de mare. Aceste fundatii au fost convinse cu greu sa depuna la Primarie rapoarte de activitate si s-a reusit numai sub amenintarea luarii spatiilor. Vasile Munteanu intentioneaza sa le ceara fundatiilor sa predea si bilantul contabil. "Sunt unele fundatii care predau bilantul, din proprie initiativa. Le vom cere acest lucru de acum incolo. Le vom impune. Ca economist imi voi da seama din bilant daca se respecta criteriul non-profit sau se fac afaceri", a promis viceprimarul. Ca simplu cetatean si neputand sa inchida ochii la imaginea pe care o ofera copiii nimanui, Munteanu a incercat sa ofere o solutie pentru ca acestia sa nu mai fuga din institutiile de ocrotire: "Cei de la casele de copii ar trebui sa ii atraga, sa ii stimuleze, astfel incat sa-i determine sa ramana. Ar trebui sa coopereze mai bine cu Primaria si cu celelalte foruri. Si mai mult, toti pedagogii ar trebui sa treaca prin testari periodice care sa evidentieze daca se inscriu in cerintele pedagogice". Numai ca sistemul actual al caselor de copii, cu supraveghetori insuficienti, platiti cu salarii mici, nu are cum sa fie acceptat de cei din strada.
Gianina GHELASE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1954 (s) | 22 queries | Mysql time :0.028062 (s)

loading...