Cromoterapia bolilor de tip ulceros

Incă înainte de Hipocrat terapia prin culori (cromoterapia) era cunoscută de către egipteni în tratamentul bolilor produse de influenţele energiilor malefice. Aşa după cum atestă mulţi antropologi din domeniul etnologiei, oamenii cunoşteau cromoterapia (terapia prin vizionarea unor culori) cu 15.000 de ani înainte de Christos. Studii ştiinţifice au dovedit că ulceraţiile digestive (arsurile mucoasei stomacale şi intestinale) erau tratate, cu mare succes, prin cromoterapie, de către triburile persane, fenicieni şi mai tarziu de etrusci (adevăraţii întemeietori au culturii romane).

Imparatii romani, adeptii acestei "magii"

S-au descoperit în „ascunsele” scrieri ale etruscilor (romanilor) adevărate reţete de magie prin folosirea culorilor în secret de către „vracii” vremii, printre care se regăsesc chiar şi Iuliu Caesar ori Nero. Conform unor recente descoperiri istorice, care aparţin renumitului Vallen van Haalsenn, împăraţii romani se supuneau metodelor de terapie prin culoare, recomandate în secret de către „vrăjitoarele” epocii, culorile avand efect fast sau nefast asupra acestora. In urma a 12 ani de colaborare între echipele de cercetători scoţieni conduse de Mac Dentson şi de van Haalsen, s-a demosntrat că efectele cromoterapiei pot fi faste sau nefaste pentru diferitele tipologii temperamentale umane.

Violetul e benefic sangvinilor

Doctor Van Haalsenn a descoperit că persoanele cu temperament energic (sangvin, în clasificarea hipocratică) pot fi echilibrate prin vizionarea unor culori, ca oranj, verde, violet, argintiu şi pot fi supuse unor mari riscuri la ulcer, dar şi cardio-vasculare în cromo-terapia cu roşu, negru sau alb. Interpretarea statistică a datelor a dovedit că la persoanele considerate sangvinice culoarea roşu aprins creşte riscul la ulcer şi cancer digestiv (de regulă, duodenal) cu 25 de procente, iar culoarea violet scade riscul la ulcer cu 30 de procente.

Colericilor le face rau culoarea bleu-verzui

In cazul procentelor cu explozii necontrolate şi puternice de agresivitate, hipotensive (de tip coleric) un efect negativ îl au culorile roz, galben, dar mai ales bleu-verzui. Cromoterapia sau profilaxia bolilor de tip ulceros constă în vizionarea, în stare de relaxare, a unui fond purpuriu, culoarea piersicii, auriu sau, în cazuri mai rare, argintiu. Folosirea acestor culori scade riscul colericilor la ulcer cu 30-40%, aşa cum afirmă cercetătorii din domeniul psihoterapiei din Eindhoven (Olanda). In cazul flegmaticilor este contra-indicată cromoterapia cu mov, violet, galben şi extrem de util un decor cat mai bogat în culori ca roşu, oranj, maro.

Rosul provoaca atacuri de panica melancolicilor!

Pentru melancolici (calmi, sensibili, însă uşor depresivi) specialiştii britanici, cat şi cei olandezi, nu recomandă în cromoterapie culorile roşu închis, purpuriu şi oricare nuanţă a roşului, care produc de regulă un atac de panică, tradus prin stimularea sistemului nervos simpatic (sistemul de alarmă al organismului). Peste 70% dintre melancolicii trataţi greşit prin cromoterapie cu nuanţe de roşu, în mai mult de 40-60 de zile pot contracta boli ulceroase, cu un mare factor de risc. Verdele, indiferent de nuanţă, s-a dovedit a scădea riscul la ulcer cu 28-32% în cazul tipologiei de tip melancolic, în clasificarea hipocratică.