News Flash:

Cum se desfasurau alegerile inainte de venirea comunistilor

28 Noiembrie 2004
919 Vizualizari | 0 Comentarii
•Bande de batausi terorizau alegatorii in perioada anterioara Primului Razboi Mondial •"Un iures izbucneste din primarie, un nesfarsit numar de batausi, toti mitocani tineri, sprinteni si voinici, cu pantaloni creti, toti purtand cate o ghioaga in mana, se revarsa afara si se reped asupra multimii", se mai arata in memoriile jurnalistului Bacalbasa •Fraudarea alegerilor devenise ceva banal pana in perioada interbelica

Marturiile de epoca (perioada cuprinsa intre anii 1871-1899) ofera imaginea unei Romanii puternic politizate, cu cetateni foarte interesati de procesul electoral in sine, sustinatori ferventi ai partidelor politice din care faceau parte, sau ai politicienilor pe care-i simpatizau. Tensiunile dintre adversarii politici din Parlament erau transpuse in strada, sub o forma cat se poate de agresiva. "Dis-de-dimineata, noi, grupul studentilor militanti, ne-am cumparat bastoane cu maciuliile de plumb. Ne inarmam pentru luptele pe care le prevedeam", povesteste jurnalistul Constantin Bacalbasa, in memoriile sale. In Bucuresti, ca si in alte orase ale tarii, Partidul Conservator, dar in aceeasi masura si opozantii acestora, foloseau grupuri de batausi pentru a-i intimida pe alegatorii din colegiile 2 si 3 (categorii de votanti pe sistemul de vot cenzitar). Nici vorba de alegeri libere in asemenea conditii de votare. In foarte multe cazuri, batausii erau bine organizati si activau sub protectia autoritatilor. De altfel, se stia ca organizarea alegerilor de catre un Guvern insemna si castigarea acestora de partidul aflat la putere. Functia de premier in acea perioada se confunda cu cea de ministru de interne, iar datorita faptului ca acesta detinea controlul fortelor de ordine, este lesne de inteles cum se putea intampla ca o banda de ciomagari sa beneficieze de sprijinul politiei. Bacalbasa povesteste intamplarile traite in timpul alegerilor din anul 1875. "Ne-am indreptat in numar mare spre primarie, si am strigat: Afara ciocoii! Ne-ati adus batausii! Pe fereastra zarim candidatii guvernamentali. Capitanul Marculescu, vazand ca afacerea devine serioasa, comanda cu vocea-i puternica: 'Arma la mana!' Un rapait scurt de arma si o linie de baionete se indreapta catre noi. Ma intorc si nu mai vad pe nimeni. Miile de oameni zburasera! Doar cateva calcaie in fuga si atat. Am ramas numai noi, studentii. Un iures izbucneste din primarie, un nesfarsit numar de batausi, toti mitocani tineri, sprinteni si voinici, cu pantaloni creti, toti purtand cate o ghioaga in mana, se revarsa afara si se reped asupra multimii", se mai arata in memoriile lui Bacalbasa.

Sistemul cenzitar

Pana la prima conflagratie mondiala, alegerile din Romania, au pastrat sistemul electoral cenzitar. Pentru a avea drept de vot, pe langa cetatenia romana, orice alegator trebuia sa demonstreze ca-si plateste impozitele catre stat, iar functie de venituri, alegatorii au fost impartiti in patru colegii electorale. Primele trei colegii urbane alegeau direct membrii Camerei Deputatilor, in timp ce colegiul al patrulea, rural, functiona dupa sistemul trimiterii unui delegat la un numar de 50 de alegatori, iar delegatii dintr-un district desemnau un singur deputat. Abia in 1884 numarul colegiilor electorale s-a redus la trei. Din cauza numarului mare de categorii de alegatori, procesul de votare dura mai multe zile, iar violentele stradale erau ceva obisnuit.

Votul universal si nebunia de la sate

Finalul primei conflagratii mondiale aduce dupa sine si votul universal, iar violentele specifice alegerilor, nu vor mai fi doar un specific al oraselor. Presa vremii relateaza din perioada alegerilor din 1933: un alegator ucis in Dolj, o femeie omorata la Sighisoara, batai si numeroase sechestrari in Basarabia, un lider de partid sechestrat si batut in Hotin. "In primul sat in care intram, ne primeau oamenii cu huiduieli, iar partizanii lui Mihalache cu ciomegele ridicate. Dau ordin soferului sa se inapoieze in Giurgiu... Am ramas din aceste alegeri cu o oroare fizica de bivolarii vlascani, pe care-i intalneam in bande dincolo de barierele orasului, imbracati in dimie negra de parca erau carduri de ciori. Erau urati foc, aveau niste mutre bestiale lipsite de orice caracter romanesc si urlau intruna: Traiasca Maniu! Traiasca Mihalache! Jos Bratianu!", relateaza Constantin Argetoianu, politician.

Sfarsitul alegerilor libere

Ultimele alegeri libere din Romania, pana la venirea comunistilor, sunt considerate cele din 1937, care totusi, datorita fragmentarii optiunilor electoratului, au adus dictatura carlista. Conform legislatiei electorale de la acea vreme, pentru ca o formatiune politica intrata in Parlament sa poata forma guvernul, era necesara atingerea pragului electoral de 40 la suta. Dar nici unul dintre partidele importante de atunci nu au reusit sa atinga acest prag electoral, fapt care a permis instituirea regimului monarhiei autoritare. Alegerile din anul 1946 au adus si ele un "cadou" Romaniei: un legislativ format din partide de stanga care au castigat alegerile prin frauda electorala. Un cantec care circula in acea perioada, dupa finalizarea procesului electoral exprima perfect cele intamplate: "Foaie verde de cicoare, votezi ochi si iese Soare". Ochiul era simbolul electoral al partidului condus de Maniu, iar Soarele cel al gruparii partidelor de stanga unite sub tutela viitorului Partid Comunist Roman.
Bogdan CATANESCU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1678 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018275 (s)

loading...