News Flash:

Cum se fura in Romania

26 Iunie 2000
1022 Vizualizari | 0 Comentarii
De ce se lupta oamenii pentru postul de primar? Doar nu este o functie usoara si toti candidatii la alegerile din recent incheiata campanie electorala recunosteau necazurile pe care un asemenea post le-ar putea aduce, numai ca toti s-au batut, au cheltuit zeci de milioane de lei pentru a castiga voturile electoratului. Atunci care este motivatia? Unii pentru a-si imbogati familiile, altii pentru a-si dosi niste bani din bugetele primariilor, iar altii pentru a aseza in posturi importante rudele.

Un primar... spirt

Un exemplu concret il constituie Gheorghe Avadanei, primarul comunei Dumesti, care nu se teme de nimeni si de nimic; daca evoca vreo lege o face intr-un stil personal. Si nu este de mirare atata vreme cat secretara Primariei, Doina Ursu, este cuscra lui; contabila Emilia Iordache - verisoara gradul I; referentul caminului cultural - ginere; bibliotecara - fiica primarului. Care va sa zica o conducere in familie.
Primarul ignora atat hotararile si parerile membrilor Consiliului Local, cat si unele dispozitii primite de la Prefectura judetului. Apare ciudat in ochii locuitorilor faptul ca de atata vreme de cand au fost sesizate abaterile grave de la legislatia in vigoare nu s-a finalizat decat o ancheta si aceea fara a fi atinse problemele de fond existente in gospodarirea comunei si manuirea bugetului local. Primarul Gheorghe Avadanei conduce destinele comunei din crasma. Avadanei nu s-a sfiit sa incaseze de la populatie 10 milioane de lei, bani proveniti din completarea declaratiilor in urma carora trebuia sa li se elibereze cupoanele agricole. Scoala din satul Pausesti (comuna Dumesti) este un exemplu concludent in ceea ce priveste ingineriile financiare facute de primar si acolitii sai. Pentru niste reparatii minore la aceasta scoala, primarul spune ca a cheltuit 200 de milioane de lei. Primaria din Dumesti a stabilit un adevarat record in privinta aprovizionarii cu lemne a scolilor. Daca pana in 1996 se consumau maximum 120 de metri cubi de lemne, din 1997 cantitatea s-a dublat. Aceasta numai in facturi. Directoarea scolii din Dumesti declara ca desi la scoli s-au dat 170 de metri cubi de lemne, in actele Primariei erau trecuti cu 270 de metri cubi. Desi lemnele nu sosisera la scoala, primarul a incheiat o conventie cu anumiti oameni sa le taie, ba chiar si plateste opt milioane de lei pentru taiat. In anul 1996, aproximativ 50 de milioane de lei nu au fost inregistrate in contabilitate. Nu sunt de neglijat nici afacerile lui Gheorghe Avadanei cu firma Saba Com din Dumesti. Din cate spun membrii Consiliului Local, aproximativ 90 la suta din bugetul Primariei Dumesti circula prin aceasta firma. Explicatia este simpla: primarul este prieten la catarama cu patronul firmei - Mihai Sabaiduc -, in crasma caruia poate fi gasit aproape in fiecare zi. Abuzurile continua: a desfiintat comisiile Consiliului Local, a acceptat concesionarea unor suprafete de teren ale Primariei sub pretul de vanzare, a sustinut si folosit procedeul de deturnare de fonduri, a donat o suprafata de teren intravilan de la baia comunala firmei Saba Com; a marit ilegal salariile bibliotecarei (fiica sa) si directorului de camin cultural (ginerele sau). Sunt doar cateva dintre abuzurile si ilegalitatile pe care primarul comunei Dumesti le face, conducand dupa bunul sau plac.

Primarul din Letcani si-a urmarit interesele personale

La fel s-au intamplat lucrurile si in comuna Letcani. Nimic cu ce s-ar putea mandri primul "gospodar" al comunei Letcani nu poate sta scris in dreptul numelui sau. Primarul Ovidiu Ursache le-a promis locuitorilor din satul Cucuteni ca ii va ajuta sa pietruiasca drumurile, ca le va repara conducta de apa, ca le va aduce in sat telefon. Ioc! Nu a facut nimic. "Pentru tinerii din sat a promis sa repare caminul cultural, sa organizeze manifestari culturale. Nici aici nu s-a tinut de cuvant. In curtea gradinitei exista o groapa neacoperita. Acolo oricand un copil se poate accidenta. Nu a adus macar o tabla sa astupe aceasta groapa. In general, nu s-a putut tine de cuvant, nu s-a realizat nimic de pe urma lui. Primarul nu s-a interesat decat de problemele sale personale", a declarat Eugen Belios. Drumurile din satul Cucuteni nu au vazut piatra de cel putin zece ani. Tot in acelasi sat se afla o biserica - un monument istoric deosebit de valoros. Monumentul dateaza din prima jumatate a secolului al XVII-lea, are zidurile din piatra cioplita adusa cu eforturi de la mare distanta, pe cheltuiala boierului Matei Deleanu. Din cauza intemperiilor, biserica a suferit numeroase avarii. La ora actuala, acoperisul este crapat, geamurile sunt sparte, iar exteriorul bisericii este grav afectat. Ultimele lucrari au fost facute in 1988 insa, din cauza lipsei banilor, acestea s-au realizat numai in interior. Primarul nu a contribuit cu nimic la salvarea acestui monument.

Probota - un primar cu dosar penal

Din cele peste 20 de obiective promise in campania electorala din '96, Costache Vintila nu a realizat nici unul. Ajuns primar al comunei Probota, Vintila a lichidat (chiar urgent) patrimoniul CAP-ului, dar nu se stie unde sunt banii. Gurile rele vorbesc despre faptul ca ar fi luat drumul buzunarelor primarului... In patrimoniul fostului CAP era o moara cu ciocanele, o moara furajera de mare capacitate, patru grajduri, masini de transport, sediile casei specialistului din satele Probota si Perieni. In acest sens a fost cercetat penal cu sapte capete de acuzare. Pentru a scapa de prejudiciu, Petru Bejenaru a fost dat mort in expertiza contabila facuta de catre Francisc Gavris, complicele lui Costache Vintila. O alta promisiune facuta de catre Vintila in campania electorala a fost aductiunea de apa in satele Perieni si Probota. In 1993-1994, primarul a primit 55 de milioane de lei pentru lucrare. Nu s-a facut absolut nimic, iar cele cateva materiale cumparate au si fost vandute. Cateva milioane de lei au fost adunati si de la sateni. Tot in platforma program a lui Costache Vintila se inscria si o alta promisiune: "mentinerea in stare de functionare si modernizarea celor doua unitati comerciale infiintate - metalo-chimice si barul Zori de zi. In cei sase ani cat a "pastorit" sufletele locuitorilor din comuna, nu si-a indeplinit nici o promisiune din campania electorala.

La Holboca - prima primarie privatizata din Romania

Primarului Constantin Rata i s-a dus vestea ca de popa tuns pentru ca toata lumea vorbeste despre o "realizare" deosebita, fara precedent in administratia locala din Romania: la Holboca avem de-a face cu cea dintai primarie privatizata! Iata ce ne-a declarat Stefan Vranceanu, consilier: "Primarul Constantin Rata este un dictator. Pentru ca este la putere face ce vrea. A facut ce a vrut din aceasta comuna. Primarul a dat afara din Primarie comisia economica. La angajat pe fratele sau, Mircea Rata, pe post de cantonier unde nu face absolut nimic. Si-a angajat nevasta pe post de contabila la Primarie. Oamenii care vin sa-si ceara drepturile sunt dati afara. In comuna sunt oameni batuti de primar. Socrul primarului, Petru Pascal, detine cinci locuri de casa la Agromec Holboca. Consiliul Local a aprobat din buget 2,5 miliarde lei pentru gaz metan, dar primarul nu a dat decat 1,8 miliarde lei. Pentru reparatii drumuri, in bugetul pe anul 1999 au fost alocati 880 de milioane de lei, dar s-au cheltuit 1,5 miliarde lei. Noi am fost in teren si nu se regasesc acesti bani in reparatiile drumurilor. Banii nu se justifica. Masinile Primariei sunt folosite de catre familia primarului. Cand i-am cerut primarului sa ne arate actele sa vedem cum au fost cheltuiti banii, ne-a raspuns ca sunt secrete de stat". In anul 1996, primarul Constantin Rata a imprejmuit parcul din cartierul Dancu cu un grilaj de fier facut cu teava de la serele Dancu. Aceasta "afacere" a costat 150 de milioane de lei. Ilie Ganea, membru al comisiei de urbanism, ne-a declarat: "La sedintele consiliului, primarul are o atitudine dictatoriala. El a facut ce a vrut cu bugetul, cu investitiile. A astupat niste gropi in cartierul Dancu si a spus ca a cheltuit 120 de milioane de lei. Dupa aprecierea mea a pus doua-trei cefaroane de beton. Nu stiu cum au putut costa acestea 120 de milioane. Primarul a mai spus ca a varuit si vopsit tabla de la scoala din satul Cristesti si aceste lucrari au costat 800 de milioane de lei. In zona cartierului Dancu s-au construit o sumedenie de garaje ilegal". Desi consilierii locali sustin ca au sesizat Prefectura, nu s-a luat nici o masura impotriva primarului Constantin Rata.

Primarul Ion Varzaru habar nu are cati locuitori are comuna

In comuna Cotnari se afla un monument istoric vechi de 2000 de ani. Este vorba despre rezervatia arheologica de la Catalina, cetate geto-dacica din secolul al IV-lea i.e.n. Aceste vestigii, pentru gasirea carora s-au depus eforturi uriase, sunt in pericol de a se intoarce in pamant, sau, mai rau, de a disparea. Locuitori ai Cotnarilor au luat folii de pe acoperisul constructiei pe care le-au folosit ca invelisuri pentru wc-uri, precum si piatra din interiorul rezervatiei. Lasand la o parte faptul ca domnul primar Ioan Varzaru a dovedit in discutia cu noi ca are doar vagi cunostinte despre ceea ce inseamna pentru istorie cetatea Catalina, ne-am dat seama ca el nu spune adevarul in legatura cu devastarea muzeului. Strabatand ulitele satului, am observat la numeroase gospodarii, in zidiri sau chiar gramezi, piatra provenita de la cetate. Mai mult, "a mai furat piatra" chiar Primaria. Era normal sa existe atata nepasare, de vreme ce, din cate am aflat, atat viceprimarul, cat si seful de post, au folosit piatra din cetate pentru construirea unor case. In comuna Cotnari, caminul cultural se afla in paragina: acoperisul este spart, peretii sunt degradati, lipsesc usile si ferestrele. Situatia dureaza de aproximativ zece ani. Din discutia pe care am purtat-o cu primarul ne-am dat seama ca el nici nu este sigur cate suflete are comuna. Intreba in dreapta si-n stanga cati locuitori sa fie in comuna. De asemenea, Ion Varzaru nu stia daca are sau nu medic in dispensar. Iar dispensarul se afla chiar langa Primarie.

La Tibana pamantul a fost dat rudelor primarului

La randul lor, locuitorii comunei Tibana sunt nemultumiti de activitatea desfasurata de catre primarul Valerica Sovea. Rabdarea acestora nu mai are margini. Timp de opt ani, Sovea a nedreptatit sute de sateni. Majoritatea terenurilor de pe raza comunei sunt impartite de catre primar rudelor sale. Nemaisuportand bataia de joc, satenii au facut nenumarate plangeri catre Prefectura, Consiliul Judetean, Directia Agricola, Politie, Parchet, Curtea Suprema de Justitie si chiar la presedintele Emil Constantinescu. Nimeni nu a miscat un deget pentru a lua vreo masura impotriva primarului Valerica Sovea. Mai mult, aceste foruri nici nu au catadicsit sa le dea un raspuns oamenilor. De exemplu, socrul primarului, Gheorghe Ungureanu, detine in mod abuziv o suprafata de aproximativ 14-15 hectare, iar cumnatii primarului au fost improprietariti la sosea, in satul Tibana, construindu-si locuinte fara autorizatie. In 1996 a repartizat 7-8 hectare de teren din rezerva Primariei pentru a fi votat de catre cetatenii din satul Vadul-Vejii. In cadrul comunei s-au construit 200 de case cu acordul verbal al primarului.
O alta mare nedreptate a primarului Valerica Sovea a fost aceea de acordare a ajutorului social. Banii pentru ajutorul social nu au ajuns la oamenii cu adevarat saraci, ci la persoanele din clanul primarului.
Terenul cetateanului Vasile Popa este tinut ilegal de catre nasul, finul, fratele, unchiul, varul, cumnata si cumnatul lui Valerica Sovea. Este vorba despre o suprafata de 14 hectare de teren. "Primarul a impartit pamantul meu neamurilor lui. Este tulburare de posesie. Datorita dictaturii staliniste pe care o duce, primarul imi anuleaza si titlul de proprietate. A vandul 1,5 hectare de teren pe o vaca. Terenul era al Elenei Vieru. Toate organele superioare inchid ochii la magariile primarului", a declarat Vasile Popa.

Din nefericire, necazurile celor mai multi dintre locuitorii judetului nostru nu s-au incheiat odata cu noile alegeri. Dintr-un motiv sau altul, aceiasi indivizi care timp de patru ani nu au facut decat sa fie tartorii comunelor au fost realesi. Inca patru ani de necazuri pentru locuitorii unor astfel de comune, inca patru ani de nesansa pentru ca localitatile lor sa ajunga in rand cu lumea.

Sorin ALEXA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1846 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020213 (s)

loading...