Daca Republica Moldova va avea presedinte, se va integra in Uniunea Europeana

Dupa recentele alegeri parlamentare din Repulica Moldova din ultima duminica din noiembrie, scena politica din aceasta tara a cunoscut modificari in ceea ce priveste numarul formatiunilor intrate in Parlament. Dar si acum in Parlamentul Republicii Moldova echilibrul politic nu permite alegerea fara emotii a unui presedinte. Exista informatii certe care anunta doar doua variante pentru perioada urmatoare in ceea ce priveste alegerea Presedintelui Republicii Moldova.
Prima varianta este cea referitoare la sprijinul Moscovei pentru alegerea lui Marian Lupu in functia suprema in stat. Pentru aceasta, formatiunile conduse de Vlad Filat - Partidul Liberal Democrat din Moldova, Marian Lupu - Partidul Democrat din Moldova si Mihai Ghimpu - Partidul Liberal din Moldova ar urma sa primeasca cele doua sau trei voturi necesare sustinerii alegerii presedintelui din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, condus de Vladimir Voronin. Aceasta prima varianta se bazeaza pe intelegerile secrete dintre Dmitri Medvedev - presedintele Rusiei, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, si presedintele Frantei - Nicholas Sarkozy, care a stabilit ca Moscova isi va extinde si consolida sfera de influenta asupra Ucrainei, dar va ceda influenta asupra Republicii Moldova si asupra Georgiei. Trebuie subliniat ca, in ceea ce priveste alegerile parlamentare din Republica Moldova, Marian Lupu a fost sprijinit de mediul de afaceri din Romania, condus de Sorin Ovidiu Vantu, care a pus la dispozitia democratilor lui Lupu postul de televiziune Publika TV, in timp ce Vlad Filat a primit sprijinul fortelor romanesti controlate de presedintele Traian Basescu.
A doua varianta luata in calcul in prezent este cea a alegerii ca presedinte al Republicii Moldova a unei personalitati academice, neimplicata politic.
In cazul in care aceste doua - trei voturi nu vin din partea formatiunii politice condusa de Vladimir Voronin, la sfarsitul anului 2011 vor fi organizate din nou alegeri anticipate in Republica Moldova. Pana atunci, Marile Puteri ale Europei vor trebui sa ajunga la o intelegere in privinta situatiei.

Problema referendumului din Republica Moldova

In urma cu catva timp, inainte de organizarea alegerilor anticipate parlamentare din Republica Moldova, a fost organizat un referendum de schimbare a Constitutiei. Astfel, populatia a fost chemata la vot pentru a opta daca va fi schimbat modul de alegere al presedintelui tarii. In prezent, Republica Moldova este republica parlamentara, adica parlamentarii aleg presedintele. Referendumul mentionat a propus ca alegerea presedintelui sa fie facuta prin vot direct de cetateni, adica sa devina o republica prezidentiala. Dar la referendum nu a participat o treime din numarul total al cetatenilor cu drept de vot, numar minim necesar pentru validarea referendumului.
La momentul respectiv, asa cum rezulta din informatiile detinute in exclusivitate de reporterii BUNA ZIUA IASI, s-au format doua tabere politice. Prima era formata din Partidul Comunistilor din Republica Moldova, al lui Vladimir Voronin, caruia i s-a alaturat Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat. De cealalta parte se aflau Partidul Democrat al lui Marian Lupu, Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu si Alianta Moldova Noastra, condusa de Serafim Urechean, care sustineau modificarea Constitutiei Republicii Moldova. Dar fiecare din cele cinci formatiuni politice avea propriul motiv pentru a sustine sau de a bloca referendumul, nefiind vorba de aliante politice. Astfel, comunistii lui Voronin doreau respingerea referendumului pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate, in speranta ca vor obtine mai multe voturi decat cele detinute, ajungand la 51 fotolii de parlamentar, ceea ce le permitea sa faca singuri guvernul si sa detina puterea executiva. Liberal democratii lui Filat s-au opus referendumului sperand ca vor obtine mai multe mandate de parlamentari, ceea ce s-a si intamplat in urma alegerilor anticipate de duminica trecuta. In aceste conditii, Filat urmarea, si a si obtinut, controlul asupra mai multor ministere. Liberal democratii sai aveau inainte ministerele asa zise de forta din tara - Justitia si Internele, si vizau sa preia controlul si asupra ministerelor economice, ceea ce este foarte aproape sa se si intample.
Alianta Moldova Noastra, condusa de Serafim Urechean, a sustinut referendumul, opunandu-se alegerilor parlamentare anticipate, stiind din sondajele de opinie ca exista marele risc de a nu mai intra in Parlament, ceea ce de altfel s-a si intamplat dupa alegerile de duminica. Liberalii din Moldova, condusi de Mihai Ghimpu, au sustinut referendumul pentru ca liderul partidului urma sa candideze la Presedintie. In cazul in care nu ar fi castigat aceste alegeri, Mihai Ghimpu ramanea al doilea om in stat, adica presedinte al Parlamentului, pozitie acum incerta. In acelasi timp, democratii lui Marian Lupu nu doreau alegerile anticipate atata timp cat pozitia lor in Parlament era sigura, iar liderul Lupu urma sa candideze cu reale sanse de succes la prezidentiale. Acestea au fost jocurile politice de la referendumul organizat pentru transformarea Republicii Moldova din republica parlamentara in republica prezidentiala.