News Flash:

De ce vand farmaciile cartele telefonice

31 Decembrie 2009
965 Vizualizari | 0 Comentarii
De ce vand farmaciile cartele telefonice
• Distribuitorii au facut export paralel, iar farmaciile au inceput sa vanda cartele prepay


Masurile Ministerului Sanatatii, precum amanarea termenelor de plata si cursul valutar fix, au afectat piata farmaceutica mai mult decat criza economica, astfel ca pentru a contracara efectele blocajului financiar distribuitorii au inceput exportul paralel, iar farmaciile sa vanda cartele telefonice. Lipsa lichiditatilor a facut ca peste 1.000 din farmacii sa intre in incapacitate de plata, iar multe din unitatile independente sa fie inchise. De asemenea, numarul de medicamente disponibile in farmacii s-a redus ca urmare a comertului paralel practicat de distribuitori si importatori, unii producatori au amanat lansarea de noi produse, iar unele existente au disparut.
Incepand cu 1 februarie, Ministerul Sanatatii a stabilit un curs fix pentru tot anul de 4 lei/euro pentru calculul preturilor la medicamentele, ceea ce a determinat pe parcursul anului pierderi pentru producatorii de medicamente de 5-7% din cifra de afaceri, in conditiile in care cursul a depasit pragul de 4,3 lei. La o luna de la aceasta decizie, autoritatile au aplicat o noua metodologie de calcul a preturilor medicamentelor cu prescriptie care permitea producatorilor sa ajusteze preturile doar in scadere, nu si invers, pentru a putea atinge valoarea minima din 12 tari europene. Astfel, preturile au fost reduse in medie cu 20-30%, iar in unele cazuri cu 60%. Ministerul Sanatatii aprecia ca reducerea pretului la medicamente numai in cazul primelor o suta cele mai scumpe produse va aduce bugetului economii de peste 110 milioane euro, bani care vor fi folositi pentru extinderea programelor nationale si, implicit, reducerea numarului de bolnavi. Primul efect resimtit pe piata dupa aplicarea celor doua masuri a fost cresterea comertului paralel, in conditiile in care pretul celor mai multe medicamente este cel mai mic la nivel european, astfel ca distribuitorii straini au cumparat din Romania mai ieftin si au vandut mai scump in alte state europene. Ulterior, comertul paralel a devenit o sursa de sustinere a profitabilitatii pentru distribuitori si importatori, situatie care a avut ca efect scaderea disponibilitatii medicamentelor originale in Romania. In acelasi timp, jucatorii din piata au inceput sa traga semnale de alarma legate de posibile blocaje financiare cauzate de intarzierea platii facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Diversificarea activitatii

Afectate de masurile ministerului, farmaciile si-au diversificat portofoliul cu produse complementare, respectiv medicamente fara prescriptie (OTC), parafarmaceutice si dermatocosmetice, unele introducand chiar si alte servicii, precum vanzarea de cartele telefonice reincarcabile. Un exemplu in acest sens este reteaua Farmaciile Dona, care cuprinde 131 de unitati. "Am incercat sa venim cu produse completare medicamentelor, astfel incat sa putem sa putem sa contrabalansam problemele din sistem. Am diversificat oferta pentru a suplini aceste probleme legate de cash-flow si marja, ne-am dezvoltat partea de dermatocosmetice, cu o oferta cea mai completa de pe piata si unele produse in exclusivitate", a explicat directorul general Centrofarm, Dorin Catana. Reprezentantii retelei de farmacii Help Net, parte a grupului Farmexim, controlat de omul de omul de afaceri Ovidiu Buluc, au enumerat printre masurile pentru combaterea blocajului controllingul financiar, negocierea chiriilor si "chirurgia" in zona costurilor operationale.
In luna august, ministrul Sanatatii de atunci, Ion Bazac, a anuntat introducerea, de la 1 octombrie, a unui mecanism prin care farmaciile sa poata cesiona facturile catre distribuitori, iar acestia sa isi poata lua banii de la banci, sistemul urmand sa fie garantat la institutiile bancare prin Fondul de Rezerva al Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Proiectul a fost abandonat odata cu schimbarea ministrul Sanatatii, la inceputul lunii octombrie. Tot in august, Bazac a anuntat ca are discutii avansate cu reprezentantii Ministerului Finantelor pentru obtinerea unor importante credite de angajament care sa dea posibilitatea efectuarii de plati in 2010 pentru cheltuielile care vor fi inregistrate in ultimul trimestru al acestui an.
Guvernul a autorizat in luna octombrie CNAS si casele judetene sa contracteze suplimentar in acest an servicii medicale si medicamente in limita a 2,8 miliarde lei, termenul de achitare a acestora fiind extins cu pana la 180 zile, astfel incat platile sa poata fi efectuate in 2010. Mai exact, au fost amanate termenele de plata de la 60 de zile la 90 de zile pentru programele nationale si de la 90 de zile la 180 de zile pentru medicamentele cu prescriptie. Decizia a avut ca efect acutizarea crizei, aproape jumatate din farmaciile din Romania ajungand in pragul incapacitatii de plata a datoriilor catre furnizori sau catre buget, potrivit Colegiului Farmacistilor din Romania.



Medicamente cu dobanzi

Potrivit calculelor firmei de analiza si studii de piata Cegedim, consumul lunar de medicamente se ridica, in medie, la 150 milioane euro, astfel ca dupa noul termen de plata se acumuleaza aproape un miliard de euro, la aceasta suma adaugandu-se 100 milioane euro, costuri suplimentare generate de dobanzi. "Este o suma foarte mare chiar si pentru companiile importante, ce sa mai zicem de farmacii? (...) Daca vrem «sa dam de pamant» cu acest sistem, trebuie sa fim constienti ca vom avea nevoie de cel putin doi-trei ani de eforturi mari ca sa-l repunem in functiune", a declarat directorul general Cegedim, Petru Craciun. O alta propunere, care nu a fost inca aplicata, asteptandu-se aprobarea normelor metodologice, o reprezinta introducerea sistemului de claw-back, in baza caruia producatorii de medicamente care desfac produse pe piata romaneasca trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma reprezentand intre 5% si 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor. Ministerul Sanatatii estima ca aceasta contributie a producatorilor poate aduce sistemului public 100 milioane de lei in acest an si aproximativ 570 milioane lei anul viitor.
Potrivit Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), introducerea suprataxarii veniturilor producatorilor de medicamente, gresit interpretata ca fiind un sistem de "clawback", si prelungirea termenelor de plata la farmacii si spitale creeaza un sistem unic in UE. In aceste conditii, se intarzie semnificativ plata de catre CNAS a facturilor catre farmacii si distribuitori, blocand fluxul de lichiditati si crescand costurile de operare pe piata farmaceutica. Petru Craciun apreciaza ca aceste masuri cumulate vor duce la retragerea de pe piata a peste 500 medicamente in 2009, iar alte 1.500 produse ar putea fi scoase sau vor fi disponibile in cantitati insuficiente, din cele 5.200 medicamente existente pe piata locala. Totodata, oficialul Cegedim a atras atentia asupra faptului ca exista riscul reducerii numarului de companii farmaceutice pe piata romaneasca, sitautie care va afecta industria, dar mai ales pacientii. "Aceste riscuri sunt greu de cuantificat in aceasta etapa, insa putem estima ca in cazul companiilor cu vanzari anuale de peste cinci milioane de euro, respectiv 45 de companii, optimizarea portofoliului va impacta 10-20% din produsele existente. Pentru restul produselor a peste 230 companii, din care cea mai mare parte nu sunt prezente, ci sunt reprezentate pe piata, optimizarea portofoliului poate atinge 50% din produsele actuale", este de parere Craciun.



diversificarea activitatii
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1675 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018637 (s)

loading...