News Flash:

Dezastrul SAPARD

30 Iunie 2005
1212 Vizualizari | 0 Comentarii
•Fondurile europene acordate prin Programul SAPARD ar putea fi retrase de reprezentantii Agentiei SAPARD pentru mai multe comune care au probleme cu alimentarea cu apa •Directorul SAPARD Iasi sustine ca se lucreaza la o serie de solutii care sa salveze proiectele problema •"Trebuie sa gasim o solutie, pentru ca de asta suntem pusi aici. Nu putem lasa proiectele sa fie pierdute", a sustinut ieri Eugen Ticau •In cazul rezilierii contractelor, primariile vizate ar putea intra in faliment •Proiectele de apa si drumuri au valori echivalente cu bugetul pe 40 de ani al comunelor

Apa de la Plugari are o concentratie dubla de nitriti, iar conductele de la Siretel trec prin gospodariile oamenilor. Aceste situatii sunt datorate in mare parte beneficiarilor care nu au facut decat sa execute lucrari fara a gandi cum va fi trasa apa si care este calitatea acesteia. "La Siretel, problemele pot fi oarecum rezolvate, prin compensari de terenuri, insa la Plugari sunt dificultati extrem de mari. In acest moment trebuie sa incercam sa luam apa de la RAJAC Botosani, pentru ca de la Iasi este prea departe. Apa are cantitati de nitriti mult peste normele permise", a explicat ieri Eugen Ticau, proaspatul director al SAPARD Iasi. Pana la data de 30 iunie, adica astazi, acest impediment trebuie rezolvat, pentru ca Uniunea Europeana sa receptioneze lucrarile. Insa, exista probleme si in privinta drumurilor realizate prin intermediul programului SAPARD. Astfel, podul de la Miroslava nu poate fi finalizat in termenii prevazuti, iar drumul din aceeasi localitate nu are un sfarsit. Aceasta situatie penibila a intervenit ca urmare a faptului ca Administratia Nationala a Drumurilor nu a aprobat realizarea legaturii cu drumul national 28. Un alt caz este cel al proiectului din comuna Popricani, unde lucrarile sunt facute doar in proportie de 60 la suta, iar firma constructoare, SC Castrum Corporation SRL din Negresti Oas, si-a batut joc de proiectul SAPARD din comuna. Acesta, alaturi de sase proiecte, a fost prelungit de mai multe ori de reprezentantii Agentiei Nationale SAPARD, dupa termenul final de la data de 30 august, fiind acordate inca trei termene. Tot acest ajutor s-a dovedit a fi inutil pentru beneficiarii de proiecte care au incalcat in nenumarate randuri atat proiectul, cat si termenele incluse in program.

Bataie de joc

Controalele desfasurate cu putin timp in urma la Popricani au descoperit ca o parte dintre utilajele care ar fi trebuit sa lucreze la proiectul SAPARD lucrau prin sat. In acelasi timp, terasamentul nu a fost facut in mod corespunzator. In lipsa pietrei sparte sau colturoase, care ar fi trebuit sa fie folosita la lucrari, constructorii au fost descoperiti ca au folosit "refuz de ciur" (materiale ramase de la procesul de cernere a balastului - n.r.). Prin folosirea acestui material, lucrarea nu avea o garantie de durata a terasamentului, care putea sa alunece la primele ploi. In nenumarate randuri, primarul Otonelu Slabu s-a facut de ras prin faptul ca nici macar nu stia cine este responsabilul de santier din partea primariei pe care o conduce. Primarii care nu au avut aceasta scuza au dat vina pe vremea nefavorabila. De fapt, cu aproximativ un an in urma, reporterii cotidianului ZIUA de Iasi au publicat rezultatele unei anchete de presa prin care atrageau atentia exact asupra ituatiei din aceasta cmuna, dar nimeni nu a luat in consideratie aceste informatii. Inca odata ZIUA de Iasi a avut dreptate, dar acest fapt nu ajuta cu nimic situatia proiectului SAPARD din aceasta comuna.Responsabilitatea proiectelor intarziate a fost pasata sistematic de la beneficiar la executant si Agentia SAPARD. Inceput cu doi ani in urma, cand au fost semnate contractele intre Agentia SAPARD ca furnizor si Consiliile Locale (CL) Comunale ca beneficiari, programul SAPARD s-a derulat in mai multe etape, in care au fost studiate dosarele care au inclus cererile de finantare, au fost organizate licitatii, ca apoi sa urmeze proiectarea lucrarilor, in cazul masurii 2.1 - Dezvoltarea si Imbunatatirea Infrastructurii Rurale. Lucrarile au inceput, pentru un numar de 38 de proiecte, in intervalul martie - aprilie 2004. Termenul de finalizare este stabilit conform contractului incheiat intre Agentia SAPARD si CL, pe de o parte, si CL care a incheiat un contract cu executantul lucrarii, pe de alta parte. Nu de putine ori, la randul lor, constructorii, care au castigat licitatia, au incheiat contracte de antrepriza cu diferiti furnizori, fie de materii prime, fie de utilaje. Proiectele publice desfasurate prin SAPARD sunt proiecte de infrastructura, care nu genereaza venituri substantiale, in consecinta aportul dat fiind de 100 la suta din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substantiale sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului venituri viitoare, mai putin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mica decat 25 la suta din costul total al investitiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru functionarea investitiei, inclusiv costurile de intretinere, dar excluzand amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contributia publica este de 100 la suta, in speta 75 la suta contributie a Uniunii Europene, Guvernul Romaniei suportand 25 la suta din costul total eligibil. In cadrul Masurii 2.1, pot fi finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa intre o suta mii Euro si un milion Euro. Mai aproape ca oricand, mesajul trimis de reprezentantii UE, prin intermediul Agentiei SAPARD, este pentru rezilierea contractului si trecerea la recuperarea datoriei, conform contractului. In acest caz, primariile din comunele vizate pot deveni falimentare, deoarece valoarea proiectelor ajunge in unele cazuri la bugetul unei comune pe mai bine de 50 de ani.
Gelu JIREGHIE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1388 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017893 (s)

loading...