News Flash:

Doar pentru ca altii nu s-au priceput sa o faca

6 Iulie 2001
865 Vizualizari | 0 Comentarii
RAJAC a pus monopol pe banii acordati de Uniunea Europeana

•Regia de apa va continua lucrarile la cea mai costisitoare investitie din judet - Statia de epurare a municipiului Iasi •Pentru finantarea proiectului, CJ garanteaza un imprumut de 13,2 milioane euro de la BERD •Statia va putea epura un volum dublu de ape uzate fata de cel deversat in prezent

Conducerea Consiliului Judetean a organizat in cursul zilei de ieri o dezbatere publica referitoare la cel mai important proiect de investitii din Iasi, Statia de epurare a municipiului. Acest obiectiv a starnit, de-a lungul timpului, numeroase pasiuni datorita costurilor astronomice pe care le implica. Totodata, traseul sinuos si adeseori lipsit de transparenta urmat de proiectul respectiv a trezit suspiciuni si chiar contestatii din partea municipalitatii, a unor oameni politici sau a reprezentantilor societatii civile. Pentru a clarifica, cel putin in parte, unele din aceste probleme, reprezentantii CJ au invitat ieri toate partile implicate in derularea contractului, cu acest prilej justificandu-si optiunea ferma de a continua investitia pana la finalizarea celei de a doua trepte de epurare.

Inceputul cu nemtii

Contractul pentru statia de epurare a fost semnat in anul 1993 si viza constuctia unei prime trepte care sa asigure epurarea unui debit de ape uzate de 1.800 l/s. Finantarea proiectului era mixta: o parte din bani (20 de milioane de marci germane), necesari achizitionarii echipamentelor tehnice si a tehnologiei de la firma Mannesmann, au provenit dintr-un credit acordat de banca germana KfV. Partea romana s-a angajat sa finanteze cu bani proveniti de la bugetul de stat lucrarile de constructii si de montaj. Prima treapta de epurare urma sa fie receptionata de catre beneficiar, Regia Autonoma Judeteana de Apa - Canal (RAJAC), in toamna anului 1999, iar returnarea creditului sa fie facuta din anul 2000. Daca nemtii s-au achitat cu rigurozitate de obligatiile stabilite prin contract, lucrarile angajate de partea romana au intarziat semnificativ din cauza alocatiilor bugetare care mai in fiecare an au venit cu intarziere. S-a ajuns ca in anul in care lucrarea trebuia sa fie receptionata lucrarile la statie sa ajunga doar la un nivel de circa 50% din vina exclusiva a partii romane. Ca urmare, receptia a fost amanata cu mai bine de un an. In 1999, promotorii si beneficiarii investitiei au primit si o lovitura extrem de dura; atunci a intrat in vigoare Legea Finantelor publice locale prin care finantarea proiectelor de interes local, cum este si Statia de epurare, a trecut de la bugetul de stat la cel local, in acest caz la Consiliul Judetean Iasi. Masura era in fapt echivalenta cu sistarea proiectului pentru ca CJ nu avea, cum nu are nici acum, forta financiara necesara pentru sustinerea unei investitii de o asemenea anvergura.

Artificiul lui Nichita

In cursul anilor 1999 si 2000, managerul regiei, Gheorghe Nichita, a incercat prin mai multe cai salvarea proiectului. Principala cale de atac a fost, prin apelul la parghiile politice oferite de Partidul Democrat al carui membru marcant era la acea data, tentativa de a-l convinge pe Decebal Traian Remes de faptul ca statia nu este o investitie de interes local ci national pentru ca apele uzate deversate de Iasi in Prut pot crea probleme de mediu utilizatorilor romani si moldoveni din aval. Ministrul de Finante nu s-a lasat mult timp convins iar Nichita a promovat o asa numita taxa de mediu prin care urma sa se obtina o parte din banii necesari continuarii lucrarilor. Disperati, reprezentantii RAJAC i-au contactat pe cei de la Mannesmann si au obtinut o amanare a receptiei lucrarii si a termenului de incepere a returnarii banilor, din 2002, cu conditia unei prelungiri a contractului vizand contructia celei de a doua trepte de epurare (pentru un debit de 4.200 l/s), precum si a unei statii de tratare a namolurilor rezultate din procesul tehnologic. S-a obtinut un ragaz insa nu si o solutie financiara.
In sfarsit, in plina criza, managerul RAJAC s-a agatat cu disperare de oportunitatea oferita de Programul ISPA al Comunitatii Europene prin care se finantau proiecte referitoare la protectia mediului. De mentionat ca fondurile comunitare erau la acea data nerambursabile in proportie de 75%, un sfert din suma urmand sa fie acoperita de beneficiar. RAJAC a profitat de aceasta oportunitate si a promovat cinci proiecte care vizau, printre altele, continuarea lucrarilor la Statia de epurare a municipiului Iasi, reabilitarea si modernizarea retelei de distributie a apei si reabilitarea retelei de canalizare. In cazul in care proiectul referitor la Statia de epurare ar fi fost acceptat de reprezentantii UE, RAJAC intentiona sa continue colaborarea cu Mannesmann si la cea de a doua treapta de epurare precum si la constructia statiei de namol.

Prea multi bani la epurare

Reprezentantii RAJAC au purtat discutii cu cei ai Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare pentru contractarea unui imprumut care sa acopere cota rambursabila de 25% in cazul in care unul sau mai multe proiecte promovate la Uniunea Europeana ar fi fost aprobate. Din nefericire, cei de la BERD nici nu au vrut sa auda de o indatorare suplimentara a regiei atat timp cat statul nu si-ar fi achitat obligatiile asumate la semnarea contractului cu nemtii.
Iesirea din aceasta situatie de criza s-a produs in urma cu un an, cand, in sfarsit, Guvernul Romaniei a revenit la sentimente mai bune si a acceptat sa finanteze in continuare lucrarile la treapta I a statiei de epurare si sa returneze imprumutul facut la KfV. Vestile bune pentru Gheorghe Nichita au continuat sa curga; proiectul sau inaintat la UE referitor la continuarea lucrarilor de la Holboca (treapta II si statia de tratare a namolurilor) depasind obstacol dupa obstacol si aflandu-se acum in pragul aprobarii finale. Ca la iesirea dintr-un cosmar, managerul RAJAC, dupa ce s-a vazut in situatia de a nu avea nici o treapta de epurare, s-a trezit aproape peste noapte ca dispune de bani pentru doua (de la Guvern si de la UE).
Valoarea fondurilor alocate prin programul ISPA este de 51,2 milioane de euro, din care 38 de milioane acordati de UE, urmand ca 13,2 milioane de euro sa fie achitati dintr-un imprumut BERD, garantat de Consiliul Judetean. Daca este vorba de credit, la cele 13,2 milioane de euro se va adauga dobanda bancii, fiind vorba de o indatorare semnificativa a regiei si a garantului, CJ, pentru urmatorii ani. Din nefericire, cel putin pentru municipiul Iasi, UE nu a aprobat alte proiecte inaintate de RAJAC, poate mai importante, regia urmand sa se multumeasca "doar" cu suma de 51,2 milioane de euro. Demn de mentionat este faptul ca o conditie impusa de finantator a fost renuntarea la colaborarea cu Mannesmann, urmand ca pentru treapta II si pentru statia de namoluri sa fie organizate alte licitatii la care, desigur, firma germana se poate eventual inscrie. Asadar, un program inceput pentru a rezolva impasul cu Mannesmann se va finaliza foarte probabil cu alti parteneri.

Tichia de margaritar

In urma acestui slalom printre probleme si solutii, Gheorghe Nichita s-a trezit ca a facut cadou orasului o investitie de care comunitatea nu prea avea nevoie. Nu avea nevoie cel putin in 1993, cand contractul a fost gandit pentru o singura treapta de epurare. Ieri, la dezbaterea din Sala Galbena, managerul RAJAC, reprezentantii CJ si alti specialisti in domeniu au incercat sa convinga audienta ca, de acum sapte ani, datele problemei s-au schimbat semnificativ si ca daca lucrarile la statie nu ar fi fost continuate acum, orasul ar polua din nou raul Prut. Conform datelor prezentate, debitul mediu de ape uzate epurate acum prin prima treapta a statiei de epurare este de 2.120 l/s, ajungand la un maxim de 2.400 l/s, la o capacitate de 1.800 l/s. Mai mult, specialistii au adus in discutie un alt indice, cel al incarcarii cu agenti poluatori a apei. Conform lor, daca in ultimii ani debitele de apa uzata au scazut continuu in urma contorizarii, cantitatea de poluanti a ramas constanta, ceea ce presupune o solicitare suplimentara a statiei.
In sfarsit, in incercarea de a apara continuarea investitiei cu constructia celei de a doua trepte care sa asigure un debit dublu fata de cel epurat in prezent, s-a adus in discutie dezvoltarea viitoare a economiei aglomerarii urbane Iasi intr-o perspectiva temporala de 20 de ani. "Aceasta investitie nu este facuta numai pentru prezent ci si pentru deceniile viitoare, cand este de asteptat ca economia ieseana sa iasa din criza si cantitatea de ape uzate deversate sa creasca semnificativ", au precizat aparatorii acestui punct de vedere.

Obiectiv maret la sfert de pret

In ciuda faptului ca municipalitatea a preferat sa trateze cu dispret subiectul si sa refuze orice implicare finaciara, un aliat al investitiei s-a dovedit a fi directorul tehnic al Primariei, Radu Onofrei. El a accentuat asupra ocaziei unice pe care o are comunitatea locala de a obtine o suma importanta si nerambursabila de bani din partea Uniunii Europene. "Nu stiu daca trebuie sa ne gandim prea mult la oportunitatea de a plati 13 milioane pentru un lucru care valoreaza 50 de milioane. Pe de alta parte, ce face RAJAC ar trebui sa facem toti, adica sa gandim si ce vom face maine si poimaine, nu doar astazi", a mentionat Onofrei.
Acelasi punct de vedere l-a exprimat si Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean Iasi. El s-a declarat convins de oportunitatea investitiei si de ocazia financiara unica pe care o are judetul prin intrarea in "clubul" ISPA. "Este o ocazie istorica. De curand, organismele UE au schimbat conditiile de acordare a creditelor pentru proiecte de mediu, cota nerambursabila fiind se maxim 40%, fata de 75% de cat beneficiem noi", a declarat Lucian Flaiser.

Punctul pe i

O nota discordanta in corul laudelor aduse conducerii RAJAC a constituit-o parerea exprimata de consilierul judetean Gheorghe Plesa. El a remarcat ca acesta este cel de al doilea credit BERD contractat de RAJAC ce urmeaza a fi platit de populatie. "Problema este daca investitia este oportuna. Personal, consider ca s-a depasit un prag limita al indatorarii judetului fata de organismele bancare internationale. Cu acest nou credit, nu se stie daca pana in 2015 mai putem dezvolta alte proiecte; este grav pentru ca nu vom putea dezvolta eventuale proiecte viitoare care sa aduca bani in judet, sume pe care ulterior sa le investim in infrastructura. S-a ajuns in aceasta situatie pentru ca nu exista o strategie de dezvoltare a judetului si nu stim incotro ne indreptam. Ca urmare, este aproape firesc ca am imbratisat prima ocazie iesita in cale, insa ne luam o responsabilitate fantastica atunci cand ne angajam la plata acestor bani", a precizat consilierul judetean.
La randul sau, Gheorghe Nichita a precizat ca lucrarile la statia de epurare vor da nastere la noi locuri de munca iar bugetul judetean si local vor avea de castigat prin colectarea de taxe si impozite. Important, managerul regiei a insistat asupra faptului ca pretul apei nu se va modifica in cei 12 ani in care va fi returnat imprumutul, ci doar va fi "ajustat la nivelul inflatiei" ca si pana acum. Aceasta inseamna pentru consumator cam acelasi lucru ca si scumpirea si ca iesenii vor avea in continuare cea mai "pretioasa" apa din tara.
In concluzie, intalnirea de ieri a adus din nou sub lumina reflectoarelor un Gheorghe Nichita de succes care a invatat la perfectie "limba europeana" vorbita de BERD si de finantatorii de la ISPA. Continuarea lucrarilor la statia de epurare, o investitie care depaseste limita necesarului atingand-o pe cea a luxului, este nu atat un succes al managerului RAJAC cat un esec al celorlalti reprezentanti ai autoritatilor locale. Pentru municipiul Iasi poate altele ar fi fost acum prioritatile dar nimeni altcineva decat Nichita nu a stiut sa ceara bani. Si daca el i-a obtinut, sa fie primit!
Ovidiu BUNEA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1870 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017334 (s)

loading...