News Flash:

Economia ieseana - in sensul giratoriu al unui cerc vicios

14 Mai 1999
644 Vizualizari | 0 Comentarii
•Statisticile au indicat, cu incepere de anul trecut, scaderea accentuata a exporturilor, si o crestere a deficitului balantei comerciale; cu alte cuvinte, se importa mai mult decit se exporta.

Considerata o piata atractiva, prin dimensiuni dar nu prin puterea de cumparare a populatiei, Romania este invadata de produse straine - de la detergenti la produse alimentare, fapt care denota slaba competitivitate a firmelor autohtone.

Concurenta - un concept prost inteles

Specifica economiile dezvoltate, concurenta interna asigura "actorilor" atit motivatia, cit si premisele cresterii economice; competitia interna naste calitate - o calitatate care permite apoi atacarea pietei internationale.
In Iasi, ca de altfel in toata tara, mediul intern nu poate asigura o concurenta de acest tip. Prost inteleasa, concurenta interna care se manifesta pe piata interna are mai toate trasaturile unei concurente neloiale. Piata bauturilor alcoolice, infestata de firme fantoma care folosesc alcoolul provenit din exporturi "false", este, acum, scena pe care firme de renume se chinuie sa supravietuiasca. Astfel, Alfincool SA are pierderi estimate la zeci de miliarde de lei anual datorita concurentei neloiale desfasurata de firmele pirat, care au invadat piata cu "marci" copiate.
Pe de alta parte, un aport deosebit in erodarea mediului de afaceri intern il are statul - prin legile pe care le adopta. Astfel, ultimul exemplu este aparitia Ordonantei 50/1998, dupa aparitia careia VINIA SA, de exemplu, nu a mai avut desfacere in citeva judete ale tarii, iar berarii isi vad reduse profiturile.
Pe piata carnurilor, lipsa de eficacitate a controalelor a permis aparitia a zeci de "producatori" care ocupa, in detrimentul firmelor ce respecta regulile jocului economic, un segment important de piata.
La fel se intimpla si in transporturi; zeci de mici intreprinzatori reusesc, cu doar citeva masini, sa aduca profit - in timp ce marile societati, sugrumate de fiscalitate si de noile norme EURO, nu reusesc mai nimic.
Astfel, se poate spune ca pe de o parte, firmele nu reusesc sa se comporte normal pe o piata deja concurentiala, iar pe de alta parte statul nu reuseste sa impuna regulile - si nici sa profite de fenomenele aparute din practica liberei concurente.

Resursele sint irosite cu inconstienta

Unul din "vectorii" care asigura dezvoltarea este cercetarea si inovarea; desi are un potential enorm, firmele de profil sint pe cale de disparitie. O alta resursa este irosita, de asemenea, cu inconstienta: forta de munca. Imbatrinita (media de virsta a celor angajati a crescut cu zece ani), in plin proces de piedere a valorilor, forta de munca nu are nici locuri de munca, nici noi domenii de activitate.
Mai toate resursele sint irosite: cele financiare (in economie banii baltesc, pentru ca mediul de afaceri nu este suficient de sigur pentru a fi atractive investitiilor), cele materiale (productii pe stoc, sau produse nevandabile), energia sau utilitatile sint aruncate, efectiv, intr-o competitie care nu are un scop clar. La ora actuala, nu se stie care sint industriile de aici care vor supravietui (data fiind globalizarea economiilor) sau care nu, care sint directiile de dezvoltare; intr-un cuvint, nu se cunoaste strategia de dezvoltare economica. Astfel, este posibil ca efortul celor care investesc, in Romania, intr-un domeniu oarecare sa fie anulat imediat ce structurile statului vor descuraja sectorul respectiv - dupa ce vor ajunge, initial, la concluzia ca nu pot asigura acestuia facilitati fiscale, de exemplu.
O alta pirghie care, in ultimul timp, a ajuns in stadiul falimentului, este invatamintul; lipsa fondurilor, dezinteresul oficilitatilor si (in ce priveste invatamintul tehnic) decalajul fata de noutatile Vestului fac ca invatamintul romanesc sa produca pe banda rulanta oameni a caror bagaj de cunostinte este deja depasit sau care, in mai putin de cinci ani va deveni inadecvat cerintelor.

Relansarea economica, o moneda de cumparat voturi

Tentativa de relansare economica a Moldovei, printr-un Forum organizat, cu mari si costisitoare eforturi, in februarie 1999, a esuat lamentabil. De remarcat este faptul ca, desi invitati, majoritatea capilor administratiilor judetene din Moldova au ignorat manifestarea din Iasi, atitudine de care au fost molipsiti si citiva dintre parlamentarii urbei. La ora actuala, nu se mai aude nimic de relansarea economica a Moldovei. Saraca, ignorata ani la rind, cu majoritatea judetelor in fruntea topurilor somajului sau a infractionalitatii economico-financiare, cu investitii straine minore in zona, Moldova nu a reusit sa obtina statutul de zona defavorizata.
Astfel se face ca, date fiind conditiile generale descrise in pasajele anterioare, zona va trece printr-o perioada dura - ale carei semne deja se arata. Somajul este in crestere (chiar daca lenta), micii investitori din zona prefera orientarea catre firme mici, lipsite de anvergura necesara unei cresteri economice globale.
Dan Vlas
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2321 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018996 (s)