News Flash:

Eternitatea se prabuseste

24 Octombrie 2007
3072 Vizualizari | 1 Comentarii
Eternitatea se prabuseste
• Moartea, cu certitudine, isi are chipurile sale, iar acest fapt este dovedit cel mai bine prin stilurile arhitecturale ale portilor catre Eternitate • Tintirimurile apar ca embleme ale starilor sociale, respectiv ale proiectiilor despre ceea ce inseamna odihna vesnica a celor care aveau sa devina defuncti • Cimitirul Eternitatea, al doilea ca marime din tara, este plin de monumente arhitecturale dar si de compromisuri, iar Primaria Iasi nu a aplicat nici un plan de amenajare sau intretinere a monumentelor • Astfel, peste cativa ani, multe dintre monumentele din Eternitatea, daca primaria nu aloca bani pentru restaurare, vor fi regasite doar in albumele foto


La cimitirul Eternitatea, sculpturile vii abunda, evident fiind diferite de ceea ce inseamna acest lucru in cealalta parte a Europei. Multe dintre operele de aici sunt imprumuturi arhitecturale din Vest, asa cum se intampla si in prezent, prea putine fiind materializari ale unor idei autohtone. Cu toate acestea, sunt regasite in acest tintirim numeroase monumente care merita sa fie consolidate sau restaurate, insa municipalitatea si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural nu au facut absolut nimic in acest sens. Inmormantarea si asezarea propriu-zisa a defunctului in mormant comporta in acest cimitir un amestec de stiluri, de la clasicism, romantism pana la neogotic, desigur in functie de pozitia ocupata in societate de familia celui decedat. Pe de alta parte, institutiile din a caror breasla au facut parte defunctii sunt total dezinteresate sa se ocupe de locurile de veci. Nici universitatile sau liceele nu acorda interes mormintelor profesorilor care sunt trecuti in cartile lor de identitate. Aceasta ca o noua dovada a lipsei de respect nu doar fata de om, ci si de ceea ce inseamna cultul mortilor. "Da, cunoastem problema aceasta a monumentelor, iar noi, cei de la Muzeul Unirii, avem in plan sa preluam toate monumentele care intr-un fel sau altul au legatura cu acest muzeu sau cu cel al lui Kogalniceanu. In rest, ar fi mare nevoie ca toate institutiile sa faca acest lucru. Dar si primaria. Eu ce pot sa spun este ca nu vom lasa de izbeliste mormintele acelor figuri de seama care ne-au marcat evolutia muzeului", a precizat Aurica Ichim, sefa Muzeului Unirii Iasi.

Ceruri cu ingeri

Unul dintre cele mai dese motive sculpturale folosite in cimitirul Eternitatea este ingerul. Adesea acesta nu este decat un kitsch, un inger ce a fost nascut mort din mana arhitectului care, pe langa faptul ca-i producea aproape in serie, erau imprumuturi din Vest. Dar si aici sunt remarcabile cateva sculpturi. Sculpturile de la cavoul Ruxandei Ventura (parcela 2/I), de pe care lipsesc insemnele de identificare, sunt o expresie a momentului in care timpul pentru om trebuie sa ia sfarsit. Ingerul, parca neindraznind sa atinga chipul femeii, ii prevesteste finalul. O arhitectura stangace, dar care da culoare cimitirului. Ingerul de la cavoul familiei Liubobratici (parcela 3/I), intr-o rugaciune smerita, este o alta incercare, tot nu prea reusita, a exprimarii demnitatii in fata mortii. Dar poate cea mai emotionanta sculptura a unui inger este cea din parcela 24, rang I, de la cavoul lui Ovidiu Ignat si al Marioarei Cpt. De la cavoul familiei Savel Zaharescu (parcela 13/I) la acel inger pierdut, undeva pe o carare tot in aceasta parcela, la ingerul de la cavoul familiei Mario Grechi (parcela 21/I) sau de la cavoul familiei Filip Enciu, si la multi altii, cimitirul Eternitatea este un sanctuar al acestor chipuri. Desigur, aproape toti ingerii au nevoie de consolidari sau restaurari.



Mama

La intrare in Eternitatea, imediat dupa bustul lui Scarlat Pastia, de pe partea dreapta, fost primar al Iasilor si fondator al acestui cimitir, salasluieste chipul peren al mamei. Sculptura, impunatoare, dizloca din granitul sau sufletul cald al mamei, suflet proiectat in eternitate. Simbolic, Eternitatea incepe cu acest monument inchinat mamei. Eternitatea, cimitirul, monumentele si celelalte care sunt izvorul eternitatii. Opera pictorului Eugen Stefan Bousca, impozanta sculptura a fost ridicata la cavoul mamei sale, cavou in care se odihneste si el, dar, prin expresivitatea monumentului, poate fi interpretat ca fiind acea mama moldoveanca, mereu tanara, care nu inceteaza niciodata sa-si iubeasca fiii. Tot in apropiere este si mormantul profesoarei Cornelia Anghel. O sculptura, un fel de pieta, cu crestetul pe spate, invoca divinitatea, iar o placuta cu 4 versuri ii acopera moartea, iata o alta opera ce merita vizitata. Monumentul de la mormantul Laurei Vranceanu (parcela 12/I), artista a Teatrului National decedata in 1925, reprezinta un Moise impodobit de o increngatura de motive florale ce da impresia unui mozaic al gandirii. Dar mult mai expresiv este bronzul de la locul de veci al Floricai Codreanu (parcela 3/I). Acest bronz, reprezentand o femeie ce tine un pocal in mana, putin plecata pe spate, insinueaza o imagine extrem de plastica a invocarii divinitatii. Este aproape ca in sculptura lui Brancusi, numita Rugaciune, doar ca planul este nu teluric, ci celest. Un alt bronz, de la mormantul pe care sta scris Andreea Codrut, tot din aceasta parcela, pe cat de nou este (2006) arata ca si in aceasta perioada se pot face lucrari de calitate.



Golgotele

Undeva, la strada principala, in parcela 29/I, este intalnit din nou motivul Golgotei, dar la scara redusa. Este vorba de cavoul mai multor familii (Busuioc Ion, Alexandrescu Cristian), care vrea sa fie o replica a marii Golgote unde este cavoul familiei Vasiliu Sion din parcela 13/I. Aceasta din urma este cea mai impresionanta reprezentare arhitecturala a dealului Golgotei unde Iisus a fost rastignit. Alegoria Golgotei a acestui monument funerar prezinta, ascensional, membrii familiei, iar in varful sau sunt prinse trei cruci. Sub umbra troitei "Avem si noi oceanul nostru", eroi aviatori si-au gasit adapost in oceanul negru al mortii. Interesant, pentru unul dintre acestia, mecanic navigant Vasile Grecu (parcela 27/ I), rudele nu au zabovit in a-i atasa crucii lotus o elice. Cumva, acest mormant aminteste de mormantul simplu al lui Barbu Delavrancea, reprezentat in basorelief (parcela 21/I) pe care sta scris ca Moldova n-a fost a lui Stefan cel Mare, acel baci pana la batranete al moldovenilor, ci a urmasilor, printre care si aviatorii.



Eternitatea a imbatranit

Istoria Eternitatii inca este scrisa, dar preponderent de monumente care sunt mai degraba simple lespezi sau cruci. Nu mai sunt familii precum cele de odinioara, Mavrocordat, Adamachi, Rojnita, Catargiu, Kogalniceanu, Bogonos, Logothetides, Moruzzi care, pe masura averii lor, sa comande arhitectura locului de veci. La fel, si sculptorii antreprenori precum un Fritz Fairing, un Salvador Scutari, un Bousca, Stork si altii care sa execute asemenea lucrari. Acum totul se face intr-o monotonie arhitecturala asemenea blocurilor comuniste. "In prima parte a formarii acestui cimitir erau respectate anumite reguli arhitecturale. Dar din cauza banilor, a ideilor putine, mare parte dintre monumentele din Eternitatea sunt imprumuturi din alte culturi. Cu toate acestea, Eternitatea este o carte de vizita a Iasilor, iar aceasta carte de vizita trebuie pastrata, cineva trebuie sa o ingrijeasca. Totusi, cimitirul este in patrimoniul cultural, ceea ce denota ca totusi are insemnatate", a precizat pictorul iesean Alexandru Ichim. Pentru unele orase, precum Zagrebul, cimitirul este o emblema, aici, o povara greu de dus.



Monumente simple

Un prim monument de o simplitate cuceritoare ar fi cel de la cavoul sculptorului Constantin Antonovici (parcela 28/I). Cu un motiv imprumutat de la Brancusi, Domnisoara Pogany, incrustat pe stela de granit dispusa vertical, acest monument este pe cat de simplu, pe atat de bine ancorat in arhitectura funerara. Urmeaza un altul, in parcela numarul 5 de rang I al pictorul Calin Alupi, apoi al lui Ion Creanga, tot aici. Nici stela (monument funerar) de la mormantul acad. Stefan Procopiu nu iese din tiparul simplitatii, poate mai expresiva decat orice troita. Monumentele de la mormintele inginerului Silviu Micu, (parcela 13/I), al Floricai Codreanu, (parcela 3/I), sau de la poetul George Lesnea pastreaza aceeasi tonalitate a frumosului simplu. Desigur, si aici este nevoie de interventii restauratorii.



Monumente pe cale de disparitie

Capela, ca monument funerar, a inceput sa fie folosita la Eternitatea incepand cu primii ani ai secolului XX. Acest monument confirma cel mai bine statutul social al comanditarului, fiind foarte costisitor. Totusi, burghezia si nobilimea ante si interbelica au dispus ridicarea unor capele. Nu sunt multe, dar cate sunt acum arata mai mult decat deplorabil. Daca despre capela familiei Lepadatu/Munteanu (parcela 21/I) se poate spune ca este intr-o stare buna, in schimb capela familiei Moruzzi (parcela 8/I), aproape de centrul cimitirului, sta sa cada. Asediat de paraziti precum muschi, licheni, acest monument este o relicva. Totusi, cu un aer fantomatic, capela aminteste de puterea vechii familii Moruzzi. Nici cavoul fostului director al Bancii Nationale Iasi, I. Bogdan (parcela 4/I) decedat in 1900, nu este intr-o stare buna si lipsesc litere din numele sau, fiind sparta tablita, la fel ca in cazul statuii lui M. Gerian (parcela catolica 2/II), aici lipsind cu desavarsire vreo indicatie a celui reprezentat, afara de numele executorului, sculptorul F.G. Villa, si locul executiei, Milano. Monumentele funerare ale familiei Bogonos, monumente din fier forjat, sunt si ele macinate de rugina, crucile de pe capitel sunt rupte, cu glipticile (gravurile) de nerecunoscut. Realizate in stil neogotic, aceste catedrale in miniatura, prin rugina care le-a invadat au devenit, daca se poate spune asa, mai gotice decat si-ar fi inchipuit arhitectul F.G. Villa. O alta arhitectura gotica este cea ridicata la mormantul Profirei Docan (nascuta Bogonos), parcela 5/I. Si aceasta este ruginita, cu crucea rupta, de parca varcolacii ar dansa pe ea noapte de noapte. Tot din randul capelelor ce se afla intr-o stare avansata de degradare este cea a familiei Ianovici (parcela 13/I). Dar, dintre toate, capela-cavou a familiei Ghika-Deleni, in tinuta romana, in apropierea bisericii, este cea mai deteriorata. Cat despre mormintele marcate cu o singura cruce sau cu un obelisc, precum cel al lui Vicu Suba (parcela 28/I), apoi al familiei Mausch (parcela 25/I), dar mai cu seama al "Ministrului dreptatei al Statului Moldovei", adica aga Damaskin Bojinca, trecerea timpului nu mai inseamna decat un nou pas spre distrugerea acestor opere.



mama golgotele monumente simple
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

cineva care atrecut pe acolo  | #20997
Mai Mariuse, tu doar ai facut sociologie, chiar nu realizezi ca este condamnabil sa enumeri aici numele unor oameni care au fost, care nu au poate nici o idee despre aceste ``kitsch-uri simple sau nu``? De ce implici nume aici? !
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3481 (s) | 24 queries | Mysql time :0.190503 (s)

loading...