Europa emergenta are nevoie de ajutor
Economiile emergente din Europa de Est au fost mai grav afectate de criza economica decat majoritatea tarilor si au nevoie de ajutor pentru a se redresa, potrivit lui Thomas Mirow, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Dupa mai multi ani de crestere accelerata, aceste tari au fost nevoite sa imprumute miliarde de euro de la institutiile internationale, pentru a supravietui crizei. Chiar si statele care au avut mai putin de suferit au resimtit puternic efectele recesiunii, cum ar fi prabusirea exporturilor, scaderea burselor si limitarea creditarii.
Intr-un comentariu pentru The Guardian, Mirow spune ca, desi au aparut primele semne de stopare a scaderii econonomice in aceste tari, este prematur sa spunem ca s-a incheiat criza, iar multe consecinte ale acesteia vor aparea de acum inainte.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezinta deficitele bugetare imense ale tarilor din regiune. In tarile in care s-a recurs deja la o taiere a cheltuielilor bugetare, a fost afectat consumul si standardul de viata.
Pe langa deficit, majoritatea tarilor din Europa de Est au mai multe probleme, cele mai importante fiind dependenta de resursele naturale din exterior, dezechilibru al exporturilor, piete de capital mici si neadacvate si productia si utilizarea ineficienta a energiei.
Insa, ultimele 12 luni au scos la iveala si punctele forte al Europei estice, precum integrarea in pietele internationale, lucru ce a condus la cresteri puternice in timpurile bune, desi a avut un impact negativ in timpul crizei.
Sistemul bancar, esential pentru stabilitate
Faptul ca, prin cooperare internationala, s-a ajuns la o intelegere impotriva retragerii de pe pietele emergente din sud-estul Europei este vazut drept un pas crucial in mentinerea crizei in frau, crede Mirow.
O alte diferenta majora fata de crizele precedente este faptul ca investitiile straine din regiune s-au dovedit a fi de lunga durata, in loc de a fi de scurta durata, speculative. "Antreprenorii vestici au ajuns sa priveasca Europa de Est drept o piata domestica mai mare si au avut strategii pe termen lung. Acest lucru a adus stabilitatea atat de necesara", a spus Mirow.
Pe de alta parte, limitarea creditarii si imprumuturile externe sunt o adevarata povara asupra bugetelor.
Datorita crizei, institutiile publice si-au dat seama de importanta enorma a capitalizarii corecte. "Timp de cativa ani de acum incolo, sectorul financiar privat va fi preocupat de consecintele crizei. Drept rezultat, investitorii apreciaza, mai mult decat inainte, un partener public", a spus presedintele BERD.
Potrivit spuselor sale, BERD a investit, in primele noua luni din 2009, peste sase miliarde de euro in regiunea sud-estica a Europei, de doua ori mai mult decat in perioada similara din 2008.
Pentru a putea continua investitiile, Mirow a propus majorarea capitalului BERD de la 20 de miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, ceea ce ar insemna posibilitatea unor investitii de 10 miliarde de dolari anual, pe o perioada de cinci ani.
