Fabricile de diplome

Afisat la ora 14:31

Daca luam in calcul numarul facultatilor, peste 600, si miile de licentiati, pe banda rulanta, din fiecare an, am putea spune ca Romania este o tara cu forta de munca inalt calificata, o tara de intelectuali.

Daca, pe strada, arunci o piatra in sus ai mari sanse ca ea sa cada in capul unui licentiat si, cu o probabilitate asemanatoare, chiar in capul unui absolvent de master.

Daca ne uitam insa in societatea romanesca vom constata ca, dimpotriva, Romania este o tara cu performanta intelectuala mediocra, exportatoare preponderent de forta de munca necalificata, cu exceptia catorva domenii foarte deficitare in UE, de exemplu medicina.

Avem o gramada de licentiati agramati, incapabili sa puna in practica teoria, multa, putina, cata stiu si ei. Avem o multime de licentiati care muncesc intr-un cu totul alt domeniu decat cel pentru care au diploma pusa in cui, de exemplu, absolvente de Drept sau Relatii Internationale angajate ca secretare. Nu-si gasesc loc potrivit specializarii pentru ca sunt slab pregatiti, dar si pentru ca sunt mult prea multi, cifrele de scolarizare neavand nicio legatura cu cererea reala de pe piata muncii.

De fapt, in Romania, cand nu ai altceva mai bun de facut, de exemplu bani, sau i-ai facut deja si tipa in tine orgoliul parvenirii cu patalama, cele 600 de facultati de-abia te asteapta sa-ti livreze o diploma pe bani, la zi sau la distanta, fara cine stie ce exigente.

Inflatia aceasta de absolventi pe banda rulanta care nu stiu mare lucru a demonetizat insasi notiunea de pregatire universitara. O diploma, o licenta nu mai reflecta excelenta, apartenenta la o elita profesionala, ci doar capacitatea financiara de a face fata unor taxe anuale, la o facultate de stat sau una privata. Cu cat creste numarul celor care au diploma cu atat scade valoarea acesteia.

Dar cum sa avem produse bune ale unui sistem prost?

Nu avem nicio universitate in top 100 european sau top 500 mondial, nu avem niciun aspirant la premiul Nobel (vorbesc despre ultimii 20 de ani), suntem foarte discreti in publicatiile stiintifice de specialitate (publicatile ISI), altfel spus, avem un invatamant superior submediocru.

Universitatile particulare, cele mai multe, au aparut ca ciupercile dupa ploaie in fiecare orasel, sunt populate de studenti de nivel discutabil chiar si in ciclul gimnazial si profesori cu bacaluareat incert. Aceste fabrici de diplome sunt cele mai mari bube din invatamantul superior si fac cel mai mult rau, iar masura luata de ministrul Educatiei impotriva a trei astfel de institutii pseoudouniversitare, "Spiru Haret", "Petre Andrei" si "Apolonia", este salutara si ar trebui sa reprezinte doar un inceput.

Dar exista si universitati particulare cu un nivel aceptabil, unele chiar mai bune decat cele de stat. Acestea, chiar si cele de mare prestigiu, sunt, la randul lor, pline de hibe, scoase in evidenta de un recent raport al Coalitei pentru Universitati Curate.

Documentul vorbeste despre performnata academica nesatisfacatoare, lipsa integritatii academice, netransparenta, nepotism, coruptie, hartuire sexuala. Asa se face ca pe criterii de calitate si integritate nu avem nicio universitate de stat de 5 stele si doar trei universitati de 4 stele. In schimb, exista sase universitati cu zero stele, intre care nume grele din Bucuresti: SNSPA, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara.

Ar fi foarte bine ca d-na Ecaterina Andronescu sa aiba curajul sa duca mai departe curatenia din invatamantul superior, redand astfel locul excelentei si, implicit, demnitatea celorlalte profesii. Pentru ca atunci cand excelenta este autentica si accesul la ea dificil, nivelele urmatoare nu mai reprezinta neparat o nereusita, ci o fireasca stratificare a societatii. Cu alte cuvinte, ca sa ne inscriem in nefericita paradigma prezidentiala, vom avea ospatari si tinichigii buni, atunci cand si filosofii vor fi autentici si de elita.

Ma indoiesc insa sincer ca va reusi, cel putin pentru ca lumea politica, de care depinde pana la urma reusita acestui demers igienic pentru invatamant, este impanata cu asa-zisi profesori, gras platiti de fabricile de diplome. In plus, rectorii facuti pe picior au competente depline in privinta folosirii conexiunilor de tot felul pe care stiu si cum sa le unga.

Chiar si reprezentantii Universitatii "Spiru Haret" se arata foarte linistiti si convinsi ca isi vor continua netulburati afacerea. Probabil ca stiu ei ce stiu, adica exact ce stim si noi.

Sursa: Ziare.com