News Flash:

Ficatul si alcoolul

14 Septembrie 2010
4102 Vizualizari | 0 Comentarii
• Este important de notat ca, din punctul de vedere al afectarii hepatice, tipul de bautura consumat nu prezinta importanta, berea fiind la fel de nociva precum este coniacul • Consumul zilnic al unei cantitati moderate de alcool este mai daunator pentru ficat decat un singur consum excesiv pe saptamana, deoarece, în acest din urma caz, ficatul are timp sa se refaca dupa efectul alcoolului • Afectiunile hepatice cele mai frecvente induse de alcool sunt reprezentate de ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolica si ciroza hepatica alcoolica

Alcoolul este cea mai frecventa cauza de boala hepatica în toata lumea, alaturi de virusurile hepatice B si C. Tara noastra nu face exceptie, alcoolul fiind larg accesibil si foarte frecvent consumat, de multe ori facand parte din "traditie", ritual sau "obiceiul locului". Este important de notat ca, din punctul de vedere al afectarii hepatice, tipul de bautura consumat nu prezinta importanta, berea fiind la fel de nociva precum este coniacul. Importanta este, însa, cantitatea totala de alcool pur consumata zilnic, masurata, practic, în portii. O portie este acea cantitate de bautura care contine 10 grame de alcool pur. Aceasta corespunde la 200 ml bere, 100 ml vin, 40 ml tuica sau 30 ml coniac. Doza zilnica considerata sigura variaza foarte mult cu varsta si starea de nutritie. La barbatul adult sanatos, se considera sigura o doza de 20-30 g alcool/zi, respectiv 500 ml bere, 200 ml vin sau 50 ml tarie. La femei, doza considerata sigura este jumatate din cea a barbatului. Riscul este mai mare la femei si la copii sau adolescenti. De asemenea, alcoolul este strict interzis la pacientii care sunt infectati cu un virus hepatic (B sau C), care urmeaza tratament pentru tuberculoza sau la care se administreaza frecvent medicamente care contin acetaminofen (cunoscut si ca paracetamol). Consumul zilnic al unei cantitati moderate de alcool este mai daunator pentru ficat decat un singur consum excesiv pe saptamana, deoarece, în acest din urma caz, ficatul are timp sa se refaca dupa efectul alcoolului. Sunt supusi riscului de a face ciroza barbatii care consuma peste 14 portii / saptamana, peste 4 portii odata sau peste 80 g alcool pur / zi (timp de minimum cinci ani), sau o doza cumulativa de 600 l de alcool pur. Pentru femei, dozele cirogene sunt de peste 7 portii / saptamana, peste 3 portii odata sau peste 60 g alcool pur / zi (timp de minim cinci ani), sau o doza cumulativa de 150 - 300 l de alcool pur.

Ficatul gras alcoolic

Dintre toti bautorii cronici, 70% vor face afectare hepatica, în timp de ceilalti 30% îsi vor pastra ficatul indemn. Cu toate acestea, ei nu sunt feriti de alte boli (cardiace, pancreatice, ale sistemului nervos, psihice), determinate de consumul cronic de alcool. Motivul acestei rezistente la boala hepatica este necunoscut. Riscul de ciroza hepatica se coreleaza strict cu doza: de 6 ori mai mare la 40-60 g / zi si de 14 ori mai mare la 60-80 g / zi decat la 20 g / zi. Dintre modificarile hepatice produse de alcool, mentionam numai cateva:
toxicitate directa si prin produsul sau de metabolism – acetaldehida; ocuparea capacitatii de metabolizare a ficatului (80% dupa un consum important), în detrimentul altor procese metabolice importante; initierea si intretinerea inflamatiei, cu producerea hepatitei si cirozei; cresterea importanta a toxicitatii altor substante (medicamente, poluanti); cresterea riscului de cancer hepatic (dar si în alte organe). Afectiunile hepatice cele mai frecvente induse de alcool sunt reprezentate de ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolica si ciroza hepatica alcoolica.

Steatoza determinata de alcool sau ficatul gras alcoolic

Boala apare la un consum variabil, de la un pahar pe zi la peste 80 g alcool pur / zi timp de peste cinci ani (acestea sunt valori medii, fiecare pacient avand o sensibilitate mai mare sau mai mica la alcool). Este prima manifestare care apare si poate evolua catre hepatita si ciroza sau poate fi stationara. Dispare în timp, daca consumul este întrerupt. Pacientii nu prezinta semne de boala în marea lor majoritate, hepatomegalia (cresterea în dimensiuni a ficatului) omogena si nedureroasa fiind singurul semn clinic al afectiunii. Pot fi prezente semnele clinice ale consumului cronic de alcool (hipertrofie parotidiana bilaterala, atrofie testiculara cu impotenta, palmele rosii, stelute vasculare, pierderea pilozitatii androide, marirea sanilor la barbat), dar nu sunt specifice pentru ficatul gras alcoolic.

Diagnosticul paraclinic

Explorarea cea mai la îndemana este ecografia abdominala, care arata un ficat mare, alb si stralucitor. De obicei, este de ajuns pentru a pune diagnosticul, cu conditia ca încarcarea grasa a ficatului sa fie de cel putin 10-20%. Exista forme de steatoza focala, care ecografic apare ca o formatiune de structura diferita la nivel hepatic, necesitand explorari imagistice complexe (computer tomografie, rezonanta magnetica) sau chiar biopsiere, pentru diferentierea de o formatiune tumorala. In sange, probele hepatice sunt modificate. Transaminazele pot fi crescute sau normale, gama-glutamil-transpeptidaza este, de obicei, crescuta, fiind o enzima inductibila în contextul consumului cronic de etanol. Desi este o conditie benigna si perfect reversibila în conditii de sevraj total, continuarea consumului de alcool poate determina complicatii cu potential mortal (hepatita acuta fulminanta, ciroza hepatica, cancer hepatic). Tratamentul consta în oprirea completa a consumului de alcool, regim alimentar cu mai putine grasimi, pentru normalizarea greutatii corporale, cu efort fizic gradat si regulat. Afectiunile asociate care pot determina steatoza hepatica (cresterea grasimilor în sange, diabet zaharat) trebuie corect tratate. De asemenea, este necesara întreruperea medicamentelor implicate în generarea steatozei (metotrexat, corticoizi, acid valproic, tetraciclina). Se administreaza antioxidanti (vitamina C, E, Se) si hepatoprotectoare (silimarina, oligoelemente). Sub tratament corect, cele mai multe cazuri de steatoza hepatica necomplicata intra în regresie în 1-2 luni.

Hepatita alcoolica

Este stadiul mai avansat de boala hepatica alcoolica, care poate fi fatal unor pacienti. Acestia se pot prezenta clinic în trei situatii: 1) asimptomatici – reprezinta o mica parte din totalul pacientilor; 2) semne de hepatita activa – oboseala marcata, lipsa poftei de mancare, greturi, dureri abdominale, scadere în greutate, icter – cel mai frecvent; uneori, este prezenta febra (38 – 38,3 grade C); 3) semnele complicatiilor – ascita, hemoragie digestiva, encefalopatie hepatica – cu prognostic vital nefavorabil. Complicatiile acestei afectiuni pot duce la deces. In principal, ele sunt reprezentate de hemoragie digestiva importanta, cu multiple surse (prin varice esofagiene, gastropatie portal-hipertensiva sau gastrita hemoragica), favorizata de tulburarile de coagulare, ascita cu sau fara insuficienta renala acuta si encefalopatia hepatica. Media mortalitatii în episodul acut este de 49%, iar instalarea encefalopatiei hepatice, mai ales pe un ficat cronic afectat, creste riscul de deces la peste 60%. De remarcat ca circa 15% din pacienti au, oricum, o evolutie nefasta în primele doua saptamani de la internare, în ciuda instituirii sevrajului si tratamentului suportiv, probabil datorita continuarii mortii celulelor hepatice si în absenta consumului de alcool. Pe termen lung, ciroza cu complicatiile sale si hepatocarcinomul sunt cele mai importante probleme. Toate acestea fac ca la pacientul diagnosticat cu hepatita acuta alcoolica, supravietuirea la 5 ani sa fie de doar 48%.

Tratament

Abstinenta completa este obligatorie, dieta pacientilor cu hepatita alcoolica trebuie sa fie hipercalorica, cu mai putine grasimi, mai multe zaharuri (în absenta diabetului zaharat), iar stilul de viata sa asigure o activitate fizica constanta si o greutate normala. Tratamentul medicamentos este complex si se administreaza numai sub supraveghere medicala, pacientul necesitand internare obligatorie. Abstinenta totala si tratamentul corect nu exclud evolutia spre ciroza hepatica. Rata de progresie spre ciroza în cinci ani este de circa 15%, la pacientii care au întrerupt consumul de alcool, si de 40 – 80%, la pacientii care continua consumul.
dr. Catalin Hutanasu, Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2274 (s) | 22 queries | Mysql time :0.065199 (s)

loading...