News Flash:

Filosofii italieni l-au celebrat pe Noica, dezbatand traducerea prepozitiei "intru"

18 Iunie 2009
622 Vizualizari | 0 Comentarii
Constantin Noica
La poalele parcului Borghese, "Tratatul de ontologie" al lui Noica i-a sedus pe universitarii italieni, fara, insa, sa fi starnit si interesul studentilor pentru filosofia romaneasca, a declarat, pentru NewsIn, Sorin Lavric, coordonatorul Cercului Noica. In cele doua zile de prelegeri dedicate implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Noica, filosofii italieni au impresionat prin interesul aratat operei carturarului roman. Intre academicianul Roberto Scagno si Solange Daini (traducatoarea "Devenirii intru fiinta" in italiana) a avut loc o disputa filologica, prilejuita de traducerea cat mai adecvata a prepozitiei atat de dragi lui Noica, "intru", in italiana. Se pare ca raspunsul cautat a insemnat un sfert de ora de discutii si de precizari terminologice: "Ascultandu-i, simteai cum ti se confirma o nuanta privitoare la posteritatea marilor filosofi: in urma lor nu ramane memoria operei sau vietii, ci cateva vorbe sau expresii care, substituindu-le gandirea, ajung sa strabata timpurile. De pe urma lui Noica va ramane negresit epopeea lui "intru"", povesteste Sorin Lavric.

Colocviul de la Roma nu a fost unul festiv, dar a reusit sa fie cordial, antrenant si sobru, adica asa cum insusi Noica ar fi aprobat o intalnire pe taramul filosofiei. In ceea ce priveste receptarea filosofului roman in Italia, aceasta este limitata la lumea universitara. Sunt profesori universtari, ca Roberto Scagno (Padova), Marco Cugno (Roma) sau Lauro Grasii (Milano), care s-au aplecat asupra textelor in romaneste ale lui Noica, dar studentii sunt mult mai putin interesati de filozofia romana decat profesorii lor, adauga Sorin Lavric. "Italienii nu fac comentarii malitioase, asa cum intalnim la Alexandra Lavastine", motiv pentru care textele lui Noica raman texte prin excelenta filosofice, nefiind comentate in cheie ideologica. "Un ganditor nu exista decat in masura in care supravietuieste in memoria altora. Fara o asemenea amintire retrospectiva a carei expresie finala sa culmineze intr-un sir de studii exegetice pe marginea filosofiei sale, Noica ar ramine o emblema cu care am sti sa ne invesmantam in clipele festive, pentru a-l uita de indata ce, somati de exigentele vietii, trebuie sa ne intoarcem cu picioarele pe pamant", conchide Sorin Lavric.

Introducerea operei lui Noica in bibliografia Facultatii de Filosofie de la Roma este un prim pas al integrarii acestuia in filosofia continentala, de care il despart atat anii de izolare comunista, cat si greutatea prin care autorii romani au fost tradusi in limbi europene dupa 1990. Colocviul dedicat lui Constantin Noica a beneficiat de prezenta unuia dintre discipolii de la Paltinis, Andrei Cornea, dar si de aceea a directorului Institutului Cultural Roman, Horia-Roman Patapievici. Mihai Nasta, profesor la Université Libre de Bruxelles, a moderat dezbaterile, oferind, rafinat si tonic, o imagine concreta a vietii pe care filosoful a dus-o in timpul domiciliului fortat de la Campulung. In Italia, Noica este prezent prin patru titluri , "Sei malattie dello spirito contemporaneo" (Il Mulino, Bologna, 1993, traducere de Marco Cugno), "Pregate per il fratello Alessandro" (Il Mulino, Bologna, 1994, traducere de Marco Cugno), "Saggio sulla filosofia tradizionale" (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini) si "Tratato di ontologia" (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini). Ultimele doua titluri sunt cele doua parti ale "Devenirii intru fiinta" pe care partea italiana, din ratiuni editoriale, a preferat sa le publice ca volume de sine statatoare.

Centenarul Noica de la Roma, intitulat "Constatin Noica e la filosofia come salvezza", s-a desfasurat sub egida Accademia di Romania (al carei director este Mihai Barbulescu) si cu sprijinul si participarea Universitatii "La Sapienza" din Roma si a Forumului Intelectualilor Romani din Italia. Potrivit lui Sorin Lavric, studiul operei lui Noica, demarat de Gabriel Liiceanu, risca sa se termine odata cu acesta, atata timp cat nu se vor face eforturile necesare pentru ca demersul sa aiba continuitate. Astfel a luat nastere Cercul Noica, in 2004, la initiativa mai multor studenti ai Facultatii de Filosofie. Cercul este frecventat actualmente de aproximativ 40 de studenti si absolventi de filosofie, reuniti in jurul unui nucleu format din Sorin Lavric, Catalin Buciumeanu, Ana Petrache, Bogdan Duca, Razvan Andrei si Paul Sandu.

Constantin Noica, prietenul de departe al lui Cioran, s-a nascut in Vitanesti-Teleorman, 12 (25) iulie 1909. A debutat in revista Vlastarul, in 1927, ca elev al liceului bucurestean "Spiru Haret". A urmat Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita cu teza "Problema lucrului in sine la Kant". Noica a fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a filosofiei si membru al Asociatiei "Criterion" (1932-1934). Dupa studii de filosofie in Franta, isi sustine doctoratul in filozofie cu teza "Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou", publicata in 1940. Intre 1949 si 1958, Constantin Noica a avut domiciliu fortat la Campulung-Muscel, iar in perioada 1958-1964 a fost detinut politic. " e una din cele mai curente vorbe romanesti. Neamul nostru ramane, pentru ca si el participa, in felul lui, la eternitatea fiintei", scria Noica, vesnicul indragostit de miracolul eminescian in "Pagini despre sufletul romanesc".
Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani din viata la Paltinis, unde a creat o scoala informala de filosofie, pe principiul lui Leon Bloy, "Nu se stie cine da si cine primeste", avand discipoli ca Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu si Andrei Cornea, fiind inmormantat la schitul din apropiere.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1688 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018246 (s)

loading...