News Flash:

Fondul Proprietatii de Stat s-a transformat in Autoritatea Nationala de Privatizare

7 Ianuarie 2001
1540 Vizualizari | 0 Comentarii
Ioana Dornescu
•Privatizarea va fi coordonata, din acest an, de o autoritate nationala, impartita dupa regiunile geografice •Institutia care coordoneaza privatizarea isi schimba pentru a treia oara numele, insa rezultatele raman la fel de nesatisfacatoare

Incepand de ieri, Fondul Proprietatii de Stat nu mai exista, locul sau fiind luat de aceeasi structura, aceeasi schema de personal, dar cu nume schimbat. Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul a modificat numele FPS in Autoritatea Nationala de Privatizare (ANP), cel putin deocamdata, Iasul fiind centrul regiunii Nord-Est. In opt ani de activitate, institutia care a coordonat privatizarea a purtat trei denumiri si a fost subordonata chiar si unui Minister al Privatizarii, insa rezultatele au ramas aceleasi: submediocre. Ordonanta de urgenta a Guvernului, care a aparut ieri in Monitorul Oficial, va duce la un nou val de schimbari in procesul de privatizare. Pana la noi ordine, judetul Iasi va coordona regiunea Nord-Est a Autoritatii Nationale de Privatizare, insa nu este exclusa varianta cedarii sefiei catre judetul Bacau.

"Deocamdata, am primit stampila cu noua denumire, precum si noul antet al institutiei. Cum ordonanta a aparut astazi (n.r. - ieri) in Monitorul Oficial, inca nu se stie cu exactitate care vor fi schimbarile ce vor interveni. Asteptam sa primim statutul de functiune si modalitatea prin care se va face de acum inainte privatizarea", a declarat Ioana Dornescu, directorul fostului FPS Iasi. In ultimele zile, starea de confuzie din interiorul institutiei a fost alimentata de ordinele care soseau zilnic de la Bucuresti, anuntand noi modificari. "In fiecare zi vine cate un ordin nou. Saptamana viitoare speram ca vor sosi si reglementarile de rigoare, ca sa putem iesi din ceata", a mai spus Ioana Dornescu.

O lege sau o ordonanta de urgenta se aplica in termen de 15 zile de la data aparitiei in Monitorul Oficial, insa pentru ca noua Autoritate Nationala de Privatizare sa poata functiona este necesara aparitia normelor metodologice. Cu alte cuvinte, ANP isi va incepe in mod oficial activitatea peste cincisprezece zile, insa deocamdata nu se stie cu exactitate care vor fi schimbarile ce vor urma.

Batalie pentru centrul regiunii Nord-Est

Chiar daca stampila si antetul cu noua denumire au sosit la Iasi, nu este exclusa mutarea centrului privatizarii din regiunea Nord-Est la Bacau. In prezent, sefia este detinuta de Iasi, insa cum rezultatele de aici nu au fost prea grozave, se discuta tot mai mult despre aceasta schimbare. Potrivit unui raport intocmit la mijlocul anului trecut, dintre toate judetele Moldovei, Iasul avea cele mai multe note de privatizare de intocmit, fiind clasat undeva la coada plutonului, in vreme ce Bacaul se situa in fruntea topului. Ramane de vazut care va fi decizia ce se va lua la Bucuresti.

Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete (Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui), principalele candidate la sefie fiind Iasi si Bacau. "Cel putin deocamdata, centrul privatizarii din Moldova ramane la Iasi", a tinut sa precizeze seful ANP Iasi. Actuala schema de organizare in teritoriu a ANP a urmat structura Agentiei de Dezvoltare Regionala, care in Moldova are centrul la Piatra Neamt. Trei denumiri, aceleasi rezultate In 1992 lua fiinta Agentia Nationala pentru Privatizare, care urma sa coordoneze intreg procesul de privatizare din Romania. Agentia era subordonata unui Minister al Privatizarii, care a avut, insa, o viata destul de scurta.

ANP si-a selectat primii angajati, intr-o proportie covarsitoare, din fostul Comitet de Stat al Planificarii (CSP) de dinainte de 1989. Angajarile s-au facut in urma unor concursuri cu cantec, primii diriguitori ai privatizarii din Romania fiind acuzati ca au favorizat accesul celor de la CSP in ANP. In toamna anului 1993, ANP a devenit Fondul Proprietatii de Stat, insa structura a ramas, practic, aceeasi. Dupa cuponiada din 1996, intitulata pompos "programul de privatizare in masa", in urma careia fiecare cetatean roman in varsta de peste 18 ani a putut subscrie cupoane la firmele de stat, a urmat o perioada de doi ani in care s-a trecut la descentralizarea privatizarii. Initial, FPS Bucuresti a vandut firme cu capital social de peste 50 de miliarde lei, dupa care plafonul a scazut la 18 miliarde lei. In ciuda acestor modificari, rezultatele au ramas aceleasi, consecintele privatizarii fiind in unele cazuri dezastruoase. Numai in ultimul an, la Iasi a crescut spectaculos numarul rezilierilor de contracte, totul culminand cu anularea privatizarii de la Tepro.

guvernul fps anp monitorul oficial judetul bacau ioana dornescu neamt
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1936 (s) | 24 queries | Mysql time :0.049839 (s)

loading...