News Flash:

FPS - Falimentul Proprietatii de Stat

21 Mai 1999
1072 Vizualizari | 0 Comentarii
•Circul dezastrului

Administrator al averii statului, respectiv firmele la care acesta are actiuni, Fondul Proprietatii de Stat a reusit in ultimii ani transformarea industriei iesene intr-un morman de fiare vechi, creator de someri, pierderi si datorii catre bugetul statului. Indisciplina economica, patronata de FPS Iasi cu nonsalanta, este rezultatul numirii in posturile cheie - manageri, reprezentanti in Adunarile Generale ale Actionarilor si Consilii de Adminstratie - a unor oameni care, in ciuda responsabilitatilor pentru care sint platiti foarte bine, au condus spre dezastrul majoritatii firmelor iesene.
Un alt obiectiv pe care FPS a reusit sa-l transforme intr-un veritabil circ este privatizarea firmelor de stat. Cazurile Tepro, Alimentara si Taxicom arata masura in care FPS a inteles conceptul de "tranzitie spre proprietatea privata".
Acestea sint motivele pentru care "Ziua de Iasi" a cerut demiterea sau demisia conducerii FPS Iasi. Probabil ca, in cursul vizitei sale de astazi la Iasi, Radu Sirbu, presedintele FPS, va analiza (in)activitatea filialei locale.

Jaloanele dezastrului

Avicola Iasi, producatoare de carne si preparate din carne de pasare, a intrat la inceputul anului in reorganizare judiciara. Un alt producator de carne (de porc) a fost salvat de faliment printr-un truc care nu a adus insa si relansarea: Comtom SA Tomesti - firma ale carei datorii, mult mai mari decit capitalul social, au fost transformate in actiuni si preluate de Fondul de Restructurare Dunarea; astfel, este perpetuata, cu buna stiinta, actuala stare de fapt. La Nectar Pascani, stocurile de zahar au ajuns, acum, greu de vindut; concurenta neloiala a moldovenilor este cauza principala. Cerealcom SA Iasi - firma "nascuta" cu datoriile fostei Agentii Nationale a Produselor Agricole Iasi, are viitorul nesigur: FPS va hotari lichidarea sau reorganizarea firmei.
Toate aceste firme, ca mai toate cele din in industria alimentara, acuza din plin acordurile CEFTA - in urma carora piata interna a fost ocupata de producatorii straini; dar ceea ce nu se spune este faptul ca FPS, administratorul acestora, a ignorat necesitatea restructurarii si a modernizarii bazei tehnice.
Nutrimold SA Iasi, producator de nutreturi combinate, nu mai are cui vinde; capacitatea de productie e mult prea mare pentru o cerere atit de mica.
In cazul textilistilor, politica si "performantele" FPS sint vizibile. Terom SA Iasi ofera exemplul, poate, cel mai graitor si consistent. Producatorul iesean de fire si fibre sintetice, printre putinii care a reusit sa supravietuisca politicii statului, suporta taxe vamale pe materiile prime importate si are beneficiarii interni la marginea falimentului. Ca atare, Terom SA a trebuit, in citiva ani, sa reduca personalul la jumatate, ba chiar sa caute alte materii prime. Cit despre modernizari, lipsa surselor de finantare face problema de nerezolvat. La Tomiris SA Iasi, nici diversificarea activitatii, nici noile piete de export nu au reusit sa alunge temerile. La ora actuala, nimeni nu stie mai nimic in problema privatizarii - in care sint amestecate doua persoane fizice care vor trebui sa achite 24 de miliarde de lei ceruti de FPS, si sa investeasca alte 4-5 miliarde pentru dotari urgente.
Un caz deosebit este Iasitex SA; reduceri masive de activitate, datorii catre terti si lipsa modernizarilor sint, acum, probleme cronice. Culmea e ca firma inregistreaza, de exemplu, profit - de citeva sute de milioane de lei, dar in conditiile in care datoriile sint de miliarde...
Jalonata de medalii internationale, ratacirea prin economia de piata a firmelor de cercetare-proiectare-dezvoltare este punctat, in Iasi, de citeva nedorite exemple. Mold-Invent SA este in pragul falimentului, dar pentru lichidare FPS Iasi nu are nici bani, nici experienta. Omega TUB SA Iasi a fost mutata, fortata de imprejurari, in alt sediu - dupa ce a stat, citeva luni, fara curent, iar ICPE Trafil SA Iasi simte lipsa de pe piata a firmelor specializate in comercializarea produselor firmelor de cercetare - si nu-si poate construi un buget de promovare.
In constructii, vor fi reangajati doar jumatate din salariatii trimisi la inceputul iernii in somaj. Cit despre Fortus SA Iasi, de mentionat permanentele datorii catre buget (enorme) si imposibilitatea multiplelor echipe manageriale/AGA/CA de a recupera sumele pe care statul ar trebui sa le dea pentru lucrarile de la Krivoi Rog.

Privatizarea - esecuri repetate

Alimentara SA Iasi are nevoie, acum, de circa 3 miliarde de lei pentru finalizarea lucrarilor de reparatii capitale ale halei centrale; acestea au fost "inghetate" de Tofan Grup - firma care cistigase licitatia de cumparare a pachetului de actiuni la Alimentara. "Dupa ce licitatia s-a terminat, cei de la Tofan au venit aici si si-au exprimat dorinta ca Alimentara SA sa-si reduca cheltuielile", a declarat managerul Alimentara SA, Sandu Tudosa. "Timp de patru luni, cit Tofan tot a aminat platile, am fost practic blocati; astfel se face ca lucrarile de reparatii la Hala centrala au fost oprite la jumatate, iar acum, pentru finalizarea lor, costurile se cifreaza la 3 miliarde de lei - exact cit costau, initial, toate lucrarile", a adaugat Sandu Tudose. Acesta este rezultatul "privatizarii" firmei Alimentara SA - firma la care Tofan Grup nu a mai platit pretul pentru actiunile adjudecat, dupa citeva aminari acordate de directorul FPS Iasi, Felix Hrestic.

La Taxicom SA Iasi, prima licitatie pentru vinzarea a 40 la suta din actiuni a fost contestata de... cistigator. A doua licitatie a fost cistigata (curios lucru) la un pret de 9 (noua!) ori mai mic decit prima data - respectiv 100 milioane de lei, exact cat pretul unui apartament. Recent, firma a fost terenul disputei intre actionari. Fortata de
catre salariati, sedinta AGA a fost motivata de faptul ca firma se indreapta spre faliment, si de dezinteresul manifestat de detinatorul a 40 la suta din actiuni fata de societate; pina acum, acesta nu a venit personal la firma, iar promisiunile unui aport de capital de un miliard de lei au fost, ulterior, abandonate.

Alte cazuri de privatizari esuate sint Agmus SA - producatoare de agregate si masini unelte speciale, ASAM SA Iasi - producatoare de ansamble si subansamble auto, firme la care FPS a cerut un pret de zeci de ori mai mare pe actiune decit valoarea lor de piata, si de citeva ori mai mare deci valoarea nominala. Aminate de citeva ori, privatizarea celor doua firme va pune viitorilor patroni o problema pe care FPS Iasi o ignora de citiva ani: modernizarea. Pentru aceasta, sint necesare miliarde de lei.

FPS Iasi ignora ordinele presedintelui institutiei

Salariatii FPS, functionarii si alti salariati din sectorul bugetar nu au dreptul sa fie membri in AGA si CA, suna un ordin al presedintelui FPS, Radu Sirbu. Cu toate acestea, Felix Hrestic este membru in doua structuri de acest fel. Mai mult, conform datelor pe care le detinem, ordinul lui Radu Sirbu e ignorat pe scara larga: salariatii FPS sint reprezentanti in 63 de AGA si in 30 de CA; Garda Financiara este prezenta in doua CA,
reprezentantii Parlamentului in 4 CA si in 2 AGA; Consiliul Judetean are membri in 4 AGA si intr-un CA; privatizatii sint nominalizati in 4 AGA si 5 CA si chiar avocatii sint in 4 AGA.

Marcela DONCIU
Dan Vlas
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1916 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018913 (s)