Genomul uman contine o secventa cromozomiala a unui virus stravechi

Descoperirea unui nou material genetic, mostenit din secventa cromozomiala a unui virus stravechi, in genomul uman, dar si in genomul altor mamifere ar putea permite o mai buna cunoastere a evolutiei umane si chiar a maladiilor mintale actuale, potrivit unui studiu publicat in revista Nature. Potrivit AFP, un singur grup de virusuri, - retrovirusurile - era cunoscut pentru faptul ca a lasat urme in genomul mamiferelor: aproximativ 8% din genomul uman este constituit din elemente cromozomiale provenind de la cateva retrovirusuri stravechi, a explicat Keizo Tomonaga, de la Universitatea Osaka din Japonia, coordonatorul acestui studiu. Cercetatorii japonezi au descoperit ca virusul maladiei Borna (BDV), care poate, in prezent, sa infecteze celulele creierului uman si ale altor mamifere, integrase, in urma cu 40 milioane ani, o parte din materialul sau genetic in ADN-ul primatelor si, mai recent, in cel al anumitor subspecii de veverite.

Acest virus este responsabil de declansarea epidemiilor de meningoenfacelita la animale (cai si oi). Elemente genetice similare celor provenind din acest virus au fost descoperite in genomul uman, in genomurile altor primate (cimpanzei, gorile, urangutani, macaci), dar si in cele ale unor marsupiale, rozatoare si in cel al elefantilor. Doua dintre aceste gene descoperite in genomul uman ar putea fi functionale, insa modul lor de functionare a ramas un mister pentru cercetatori. Studiile anterioare au relevat faptul ca elementele genetice mostenite de la retrovirusuri stravechi ar putea juca un rol protector impotriva infectiilor, la oi si la soareci. La primate, doua gene derivate din doua retrovirusuri stravechi "produc in prezent proteine esentiale pentru formarea placentei".

Retrovirusurile, din categoria carora face parte si actualul virus HIV, care provoaca maladia SIDA, trebuie sa isi integreze materialul genetic in ADN-ul celulei pe care o infecteaza pentru a o determina pe aceasta sa lucreze in favoarea lor. Nu este insa si cazul virusului Borna, iar descoperirea unor urme ale genelor acestui virus in genomul mamiferelor este cu atat mai uimitoare. Inserarea aleatorie a genelor virusului Borna in genomul mamiferelor - inca posibila si in zilele noastre, la nivelul neuronilor pe care acest virus ii infecteaza, asa cum au verificat cercetatorii - reprezinta o noua sursa de mutatii genetice ce pot sa explice evolutiile istorice din trecutul speciilor, dar si varietatea simptomelor maladiilor mintale actuale. Oamenii de stiinta niponi, desi recunosc faptul ca anumite aspecte ale teoriei lor raman controversate, au avansat totusi ipoteza existentei unei anumite legaturi intre infectarea cu virusul Borna si anumite tulburari de natura psihiatrica, precum schizofrenia.