News Flash:

Ghid Pagina lu` Peste Buna Ziua Iasi - Guvidul, un peste tenace

17 Septembrie 2009
3926 Vizualizari | 0 Comentarii
Ghid Pagina lu Peste Buna Ziua Iasi Guvidul un peste tenace
• Guvizii sunt cei mai intalniti pesti din Dunare, cel putin in aria Deltei Dunarii • Dar atat la Galati cat si la Braila, Dunarea ofera unditarilor acelasi omniprezent guvid • Cateva specii de guvizi a avut Dunarea dintotdeauna, fara insa a produce exasperarea unditarilor • In Romania sunt nominalizate 19 specii, majoritatea formate in mediul marin, din care o parte au ajuns si in ape dulci, insa originea lor le-a creat adaptabilitatea in ambele medii

Guvizii sunt cei mai intalniti pesti din Dunare, cel putin in aria Deltei Dunarii. Dar atat la Galati cat si la Braila, Dunarea ofera unditarilor acelasi omniprezent guvid. Cateva specii de guvizi a avut Dunarea din totdeauna, fara insa a produce exasperarea unditarilor. Guvizii sunt incadrati in familia Gobiidae, iar caracteristicile de baza sunt date de unirea celor doua inotatoare ventrale intr-una singura, ce formeaza o ventuza cu care se fixeaza pe fundul apei, de obicei pe substrat tare, astfel incat fac fata cu usurinta curentului produs de apele curgatoare sau valuri. De asemenea, guvizii nu au linie laterala, principalul organ de simt al pestilor pentru perceperea presiunii si intensitatii curentului apei, celulele senzoriale ale acestui sistem fiind dispuse pe cap, in asa numitii genipori si canale laterale. Modul de dispunere a acestora constituie principalul criteriu de determinare a genurilor (Gobius, Neogobius, Mezogobius, Pomatoschistus, Knipowitschia etc.). Este una din cele mai numeroase familii, cunoscandu-se pana in prezent peste 1800 specii in lume.

Aproape 20 specii in Romania

In Romania sunt nominalizate 19 specii, majoritatea formate in mediul marin (bazinul Ponto-Caspic), din care o parte au ajuns si in ape dulci, insa originea lor le-a creat adaptabilitatea in ambele medii (specii eurihaline). Daca pe pescarii sportivi si cei angajati in pescuitul industrial nu-i prea intereseaza acest grup de pesti, fiind de talie mica, pentru ihtiologi, mai ales in ultima perioada, studiul guvizilor a devenit o adevarata obsesie, datorita marii diversitati de specii care continua sa ofere surprize prin frecvente noi descoperiri, a tendintei expansive a mai multor specii care si-au extins recent arealul la mari distante de locurile de origine, apoi datorita impactului previzibil asupra speciilor autohtone etc. Cativa ihtiologi de marca si-au dedicat viata familiei guvizilor, printre care in Europa merita sa-i amintim pe Miller P.J. (Anglia) , Pinchuk V.I. (†)(Ucraina), Ahnelt H. (Austria) si altii. Ultimul citat este fondatorul organizatiei europene "Gobi Company", ce se ocupa numai cu studiul guvizilor. Pentru a sublinia faptul ca in ultimii ani guvizii au devenit o problema pe plan european (si nu numai), as mai aminti ca in septembrie 2003 a avut loc la Brno (Cehia) un congres ihtiologic dedicat numai distributiei, taxonomiei si geneticii acestui grup. Din cele 19 specii de guvizi existente in Romania, 6 sunt exclusiv marine, printre care trebuie sa amintim pe cel mai mare, denumit popular hanos (Mesogobius batracocephalus) si care poate sa atinga 600 grame, fiind foarte cautat si apreciat de unditarii ce pescuiesc in Marea Neagra, mai ales in zona Constanta. Se pare ca actualmente acest guvid a disparut din zona litorala aflata la nord de Capul Midia. Patru specii s-au adaptat la mediul dulcicol, neintalnindu-se in Marea Neagra, iar restul pot fi intalnite deopotriva in mediul dulcicol, salmastru si marin. In Dunare, portiunea ce o cunosc mai bine si anume cea ce face parte din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, adica de la Cotul Pisicii si pana la varsarea in Marea Neagra, pana nu de mult erau cunoscute 7 specii de guvizi, respectiv Neogobius fluviatilis, N. kessleri, N. gymnotrachelus, N. melanostomus, Proterorhinus marmoratus, Bentophilus stellatus si Bentophiloides brauneri. Din anul 1987, ultima specie nu a mai fost regasita, iar in 1994 a fost publicata o noua specie in Dunare, aria deltei (Neogobius eurycephalus), care cu siguranta exista si in trecut. Stronghilul (Neogobius melanostomus) era cunoscut pana in 1994 numai la gurile Dunarii, melele (Sacalin si Musura) si complexul Razim-Sinoie. Acest guvid a fost si este si actualmente cel mai des capturat de catre pescarii din Marea Neagra, in tot lungul litoralului romanesc si inclusiv in Razim-Sinoie. Din anul 1994, stronghilul a devenit din ce in ce mai frecvent in Dunare.



Cum trag la undita

In ce priveste apetitul guvizilor la carlig, cea mai poftita momeala pentru toate speciile mentionate este rama de orice fel, dar se prezinta repede si la viermusi, chiar momeli vegetale, iar stronghili mai mari si inclusiv Neogobius kessleri pot fi prinsi selectiv la bucata de peste sau chiar pestisori mici, fie la pluta, fie la lanseta. Finetea liniei nu prea conteaza, guvizii fiind foarte lacomi. Au insa un obicei prost. Daca inteparea nu se face la primele trasaturi, cand de obicei inghit momeala care le incape in gura, pleaca cu aceasta sub pietre sau in cotloane, iar in astfel de situatie pescarului ii raman doua alternative: fie sa rupa linia, fie sa astepte un timp deoarece guvidele s-ar putea sa iasa. Nici iarna nu le scade apetitul.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1726 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019073 (s)

loading...