News Flash:

Guvernantii au uitat de proprietatea publica

14 Septembrie 2000
745 Vizualizari | 0 Comentarii
•Revendicarea bunurilor de patrimoniu a fost marul discordiei intre autoritatile locale si cele judetene •"Garantia dreptului de proprietate" urma sa fie reglementata de Guvern la sfarsitul anului trecut •Dupa un an, Guvernul mai pastreaza inca tacerea

Clarificarea apartentei bunurilor din domeniul public, printr-o hotarare de Guvern, a constituit una din problemele prezentate de presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flaiser, premierului Mugur Isarescu, cu ocazia recentei vizite de la Iasi. Din pacate, garantarea dreptului de proprietate, in cazul bunurilor de patrimoniu, nu a reprezentat un subiect interesant pentru guvernanti, ocupati acum cu aranjamentul "cartilor" pentru alegerile generale. Desi trebuia rezolvata la sfarsitul anului trecut, probabil aceasta problema va fi lasata "mostenire" viitorilor "alesi".

Istoria unei legi uitate

In 1998 a intrat in vigoare Legea 213 privind intocmirea inventarelor bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Dupa obisnuinta stabilor din Parlament si Guvern, normele tehnice de aplicare a legii au fost emise in anul urmator, printr-o Hotarare de Guvern nr. 518, din iulie 1999. Dupa aceasta data a urmat prigoana in teritoriu. Conform unui calendar intocmit de "mai marii" de la Bucuresti, inventarele bunurilor publice trebuiau transmise Departamentului pentru Administratie Publica Locala (DAPL), impreuna cu hotararile consiliilor locale si judetene, pana la data de 30 august. In continuare, acestea erau preluate, pentru a fi analizate, de Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si in final trebuiau supuse aprobarii Guvernului, pana la data de 28 octombrie 1999. Atestarea apartenentei bunurilor la domeniul public de interes judetean sau local se decide de catre Guvern, prin hotarare emisa pentru fiecare judet.

Primaria si Consiliul Judetean s-au "batut" pe bunurile publice

Dupa aparitia normelor metodologice de aplicare a Legii 213/1998, Consiliul Judetean si Primaria s-au inscris intr-o disputa care a durat mai bine de o luna si jumatate. Inca de la inceput, cursa intre institutia judeteana si municipalitate s-a anuntat destul de stransa, mai ales ca seful executivului local si-a arogat dreptul de a revendica bunuri din patrimoniul judetului. Initial, Primaria Iasi a considerat de interes local toate bunurile RAJAC: statiile de captare a apei din izvoare, drenuri, puturi, rauri, lacuri naturale si de acumulare, statia de tratare a apei, statiile de pompare si repompare a apei, conductele de aductiune si distributie a apei pana la limita proprietatii consumatorilor, statia de epurare a apelor uzate. Potrivit legii, sistemele de alimentare cu apa care deservesc sau se afla pe teritoriul a doua sau mai multe localitati din judet, cu terenurile aferente, fac parte din domeniul public judetean. In aceeasi situatie se afla si statiile de captare si de tratare a apei, statiile de pompare si repompare a apei, conductele de aductiune si distributie pana la limita de proprietate a consumatorilor. Din aceste considerente, CJ si-a inscris in inventarul sau bunurile RAJAC. Divergente de opinii au fost si in ceea ce priveste impartirea imobilelor din Codrescu 6 si bdul Stefan cel Mare si Sfant, revendicate, de asemenea, de ambele autoritati administrative.

Prefectul a jucat rolul de mediator

Impartirea bunurilor de patrimoniu a fost realizata sub arbitrajul prefectului Florin Vitan, care a jucat rolul de mediator intre conducerea Consiliului Judetean si Primaria Iasi. Confruntarea a fost considerata de prefect, la acea data, deosebit de furtunoasa. Dupa mai multe runde de convorbiri, partile aflate in conflict au ajuns la un consens. Astfel, magistralele RAJAC (conductele mari) au ramas in patrimoniul judetean, iar bransamentele in patrimoniul local. Daca in cazul regiei si a altor imobile oficialii ieseni s-au "batut" pentru inventarierea acestora, in cazul Filarmonicii "Moldova" fiecare autoritate a vrut sa scape de aceasta institutie. Considerata de ambele parti o "piatra de moara", Filarmonica "Moldova" a ramas in cele din urma in curtea Consiliului Judetean. Discutiile au continuat, insa, in ceea ce priveste finantare. In final, cu ajutorul mediatorului Vitan, Simirad s-a angajat sa sustina financiar, pana la sfarsitul anului 1999, toate cheltuielile Filarmonicii si ale Teatrului "Luceafarul".

Simirad si-a adjudecat fostul hotel al PCR

Desi exista o hotarare de Guvern din 1995, prin care "hotelul partidului" este transmis din administrarea CJ in administrarea Mitropoliei, in momentul impartirii, primarul Simirad a solicitat imobilul in patrimoniul local, pe motiv ca acesta "se va intelege" cu inaltele fete bisericesti. Aceeasi intelegere a fost manifestata si la repartizarea imobilelor din strada Codrescu nr. 6 si bdul Stefan cel Mare si Sfant. Reprezentantii administratiilor au convenit sa se respecte un mai vechi protocol incheiat in 1993, prin care s-a impartit, in mod egal, bunurile de patrimoniu.

Confruntarile au ajuns la Bucuresti

Inventarierea bunurilor publice de interes local, judetean sau national a fost ceruta de "centru" intr-un timp foarte scurt. Din acest motiv, au aparut neintelegeri intre unitatile administrative privind revendicarea unor bunuri de patrimoniu. In aceste conditii, Departamentul de Administratie Publica Locala (DAPL) a organizat intrunirea presedintilor de consilii judetene. Cu aceasta ocazie, sefii administratiilor judetene si-au expus punctele de vedere legate de inventarierea bunurilor de patrimoniu de interes judetean si eventualele litigii cu administratiile locale in cazul altor bunuri de patrimoniu. Cauza patrimoniala a judetului Iasi a fost sustinuta de vicepresedintele CJ de atunci, Iordache Popa. Intalnirea a avut un caracter consultativ. Fiecare judet a prezentat DAPL o nota de probleme. Cele ale Iasului nu au fost comparabile cu ale altor judete. Pe nota Consiliului Judetean Iasi a fost inscris in primul rand palatul administrativ, disputat de doi "pretendenti", respectiv Prefectura si Consiliul Judetean. Fiind un caz mai delicat, reprezentantii departamentului de Administratie Publica Locala au fost rezervati si au lasat rezolvarea acestei situatii pe seama legii. De asemenea, doleantele CJ Iasi au mai vizat: cladirile de patrimoniu, care au fost incluse in capitalul social al unor societati; delimitarea interesului judetean de cel local pentru institutiile de cultura; patrimoniul construit din fondurile fostului Consiliu Popular Judetean, care, in acceptiunea participantilor la intrunire, este "mostenit" juridic de Consiliul Judetean; bunurile de patrimoniu ale RAJAC. In cazul acestei regii, DAPL a fost mai ferm in raspuns, precizind ca reteaua de distributie a apei deserveste mai multe localitati din judet si in aceasta situatie bunurile regiei sunt de interes judetean.

"Atentat" la Casa Patrata

Din disputa patrimoniala nu a fost scutita nici Prefectura. Ample discutii au fost purtate pe marginea apartenentei palatului administrativ - Casa Patrata, unde isi desfasoara activitatea ambele institutii, respectiv CJ si Prefectura. Pentru a lamuri situatia cladirii, prefectul Florin Vitan a invocat articolele din Legea administratiei publice locale si Legea patrimoniului, care stabileste statutul juridic al institutiei - coexistenta a doi proprietari. In ciuda acestor argumente, fostul legislativ al CJ si-a dat acordul pentru revendicarea Casei Patrate. Reactia lui Vitan la aceasta decizie: "eu nu vreau sa pic de fazan in fata Guvernului si voi ataca aceasta hotarare a dumneavoastra". Certurile s-au finalizat cu ramanerea sediului in administrarea Prefecturii.

Documentatia a ajuns deseu de hartie pentru Guvern

Haosul creat in departajarea bunurilor de interes local sau judetean s-a incheiat la sfarsitul lunii august 1999, asa cum au comandat stabii de la Bucuresti. Intreaga documentatie a judetului Iasi a cantarit 50 de kg, care ulterior a fost expediata la DAPL. De la acea data, nu s-a mai intamplat nimic. Toata vanzoleala din jurul patrimoniului s-a rezumat la cateva kilograme de hartie uitate de guvernanti, in cel mai fericit caz, intr-o magazie fara igrasie.

Recurs la memorie

Potrivit specialistilor, atestarea apartenentei bunurilor din domeniul public de interes local sau judetean, printr-o hotarare de Guvern, insemna garantarea dreptului de proprietate. Unitatile administrative teritoriale aveau posibilitatea de fi mai flexibile in gestionarea patrimoniului. De asemenea, prin aceasta hotarare se creau facilitati pentru trecerea bunurilor din domeniul public in cel privat, realizindu-se astfel surse de venit pentru bugetul local. In alta ordine de idei, odata reglementat regimul juridic al bunurilor, unitatile administrative locale isi puteau permite sa constituie garantii reale pentru diferite credite necesare in finantarea unor lucrari publice.
Marcela DONCIU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1406 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019301 (s)

loading...