News Flash:

Imagini de tranzitie

17 Noiembrie 1999
871 Vizualizari | 0 Comentarii
•"Feredeul Turcesc" zace in bezna uitarii •Secole la rind, baia turceasca i-a impresionat pe calatorii straini •Cladirea, mentionata pe listele obiectivelor de interes istoric, asteapta un aviz favorabil de la autoritatile locale •O investitie de 500.000 de dolari ar putea salva una din amintirile Iasului

Construit pe vremea lui Vasile Lupu, Feredeul Turcesc, recunoscut in zilele noastre sub denumirea de Baia Comunala, risca sa devina o ruina. Pastrind in linii mari arhitectonica unor vremuri apuse, Feredeul Turcesc s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, un reper al orasului atit din punct de vedere al salubritatii cit si al stilului abordat in constructia sa. Cu toate ca respectiva cladire din imediata vecinatate a Mitropoliei figureaza pe lista monumentelor istorice, pina in prezent nu s-au gasit fonduri pentru restaurare sau pentru a-i repune in valoare destinatia initiala.

Persoanele mai slabe lesinau din cauza apei infierbintate

Cronicile nu au fost prea darnice in detalii privind inaltarea primei bai publice din Iasi. Istoricii, bazindu-se pe unele documente straine, au concluzionat ca prima baie publica din oras a fost inaltata de turci. In 1639, Vasile Lupu a daruit Bisericii "Trei Ierarhi", aflata in constructie, "feredeul cel mare din Iasi". La acea vreme, Feredeul Turcesc reprezenta locul unde se imbaiau doar boierii. "Instalatiile" cuprindeau bai de aburi, sali de masaj si bazinul cu apa rece. Potrivit descrierilor, baia in stil turcesc, respectiv baia de aburi, nu era la indemina oricui. Boierii, dupa ce se frigeau cu aburii fierbinti iesiti din pietrele inrosite stropite cu apa si parfumuri orientale, erau masati indelung de "teleaci", masorii de mai tirziu. Dupa cazna masajului, boierii erau aruncati in bazinul cu apa rece iar dupa doua - trei sarituri se intindeau "sa-si traga rasuflarea ingreunata de aburi" pe canapele din lemn. Dupa o pauza relativ scurta, "teleacii" si "baiesii" ii imbiau pe boieri, dupa moda vremii, cu narghilele si dulceata. "A treia baie se inalta ... aproape, in spatele Mitropoliei, inspre Bahlui, si este destinata familiilor boieresti si clerului... Toate aceste bai sint construite dupa moda turceasca, apa se infierbinta intr-atit incit persoane mai slabe sint scoase lesinate, cei cu temperamentul sanguin apar dupa baie cu fata aprinsa, rosi ca racul", s-a mentionat, in jurul anului 1800, intr-o descriere facuta Feredeului Turcesc de catre un calator german.

Feredeul avea o forma ovala si despartaminte pentru barbati si femei

Feredeul Turcesc s-a dovedit a fi o importanta sursa de venituri pentru Biserica "Trei Ierarhi". "Butucarii", "barbierii", "teleacii" si "baiesii" erau scutiti de impozite. In afara de scutiri de impozite cei care lucrau la "treaba spalatului" se bucurau si de alte venituri ce decurgeau din ocupatia lor. O data cu trecerea timpului, in Feredeul Turcesc au fost facute o serie de modificari. Lordul Baltimore, care in 1764 a vizitat Iasul, a considerat Feredeul Turcesc drept unul din edificiile cele mai interesante din oras. "Feredeul nu era frecventat de oameni de rind ci de negustori si boiernasi. Avea o forma ovala si despartaminte pentru barbati si femei. Functiona zilnic, in afara de sarbatori", mentiona, intr-una din descrierile sale, lordul Baltimore.

•Sfirsitul secolului XIX - sfirsitul Feredeului Turcesc

Catre sfirsitul secolului al XIX-lea, Feredeul Turcesc se afla intr-o stare deplorabila. Imagini din epoca prezinta edificiul fisurat, darapanat si napadit de buruieni. Introducerea unor elemente de noutate, impuse de nivelul tehnic al vremii, conduc la solutia demolarii Feredeului Turcesc si construirea unei alte cladiri. "In 1894 a disparut sub cazmaua darimatorilor o cladire din cele mai vechi si mai interesante a Iasului: feredeul numit Turcesc, pe care unii il socoteau infiintat de Vasile Lupu, altii il credeau mai vechi... Cladirea era in stil oriental, avind sali mari de asudare si spalare, cu bolti largi si odai speciale pentru diferite procedeuri de imbaiare, obisnuite la orientali", mentiona istoricul N.A. Bogdan in editia 1913-1915 a volumului "Orasul Iasi, monografie istorica si sociala ilustrata". Potrivit aceluiasi istoric, Primaria a construit, pe acelasi loc, Baia Turco-Romana, un edificiu luxos dar care nu avea prea multe elemente in comun cu vechile instalatii sau cu arhitectura orientala. Dupa toate probabilitatile era vorba de cea de-a doua reconstructie a edificiului, prima fiind mentionata la mijlocul secolului al XVII-lea si realizata dupa planuri arhitecturale franco-italiene.

Absenta investitiilor a tras cortina peste baia turceasca

Baia turceasca, o copie voalata a celei care i-a incintat multa vreme pe calatorii straini care vizitau Iasul, a fost refacuta de citeva ori in decursul ultimei sute de ani. Intr-o perioada mai apropiata, in 1969 - 1985, baia turceasca a fost renovata in fiecare an. Dupa 1989, inflatia si reorientarea prioritatilor comunitatii locale au pus sub semnul intrebarii renovarea unei cladiri de interes istoric. Lucrarile demarate in 1996 de catre RAJAC au fost sistate datorita lipsei fondurilor. In 1998, data la care s-au sistat lucrarile de reamenajare, mai trebuiau 5 miliarde lei, aproximativ 500.000 de USD, pentru ca "Feredeul Turcesc" sa poata fi inclus din nou in circuitul social al Iasului. "Singura solutie pentru reabilitarea obiectivului ar consta in solicitarile catre Consiliul Judetean si Primarie pentru alocarea unor fonduri in acest sens. Fondurile pe care le-am avut au fost directionate pentru rezolvarea unor necesitati stringente cum ar fi modernizarea retelei de distributie a apei sau a contorizarii la consumatori a apei potabile", a declarat Tudor Tudose, purtatorul de cuvint la RAJAC. Problema reabilitarii "Feredeului Turcesc" ar putea sa-si astepte rezolvarea abia dupa stabilirea cu exactitate a competentelor in ceea ce priveste repartizarea patrimoniului local. In acest mod, Consiliul Judetean, unul din potentialii proprietari, va avea obligatia sa aloce fondurile necesare renovarii "Feredeului Turcesc".
Ovidiu MARDARE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1671 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021196 (s)

loading...