News Flash:

In 1995 a fost stopat declinul productiei agroalimentare

9 Martie 1999
885 Vizualizari | 0 Comentarii
•Redimensionarea programului de dezvoltare a agriculturii judetului Iasi a condus nu numai la stoparea declinului productiei agroalimentare, dar si la obtinerea unei productii superioare anilor anteriori. S-a avut in vedere accelerarea procesului de restructurare si privatizare, consolidarea proprietatii private si formarea de exploatatii agricole, care sa permita aplicarea tehnologiei moderne de cultivare a pamintului, precum si optimizarea sectoarelor de productie.

O prioritate in aplicarea legislatiei in agricultura a constituit-o punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate.
Din totalul de 287.080 ha cu care urmau sa fie improprietariti 175.612 cetateni, a fost pusa in posesie o suprafata de 281.338 ha (98% din total) la un numar de 165.987 persoane (94,5%).
Aplicarea legii fondului funciar poate fi sintetizata astfel:
- 13 comune cu un procent de peste 95% (Grozesti - 100%; Dumesti
- 99,13%, Letcani
- 99,12%; Gorban, Cucuteni si Birnova - 99%);
- 13 comune cu un procent intre 85-90%;
- 12 comune cu un procent cuprins intre 75-85%;
- 23 comune cu un procent intre 60-75%;
- 14 comune cu un procent intre 45-60%;
- 11 comune cu un procent intre 30-45%;
- 3 comune cu un procent de pina la 30% (Braesti, Sinesti si Belcesti).
In aplicarea Legii nr. 18/1991 s-au interpus si foarte multe dificultati create de ocuparea abuziva a 3.242 ha apartinind societatilor comerciale agricole cu capital de stat, pentru a caror solutionare Prefectura Judetului Iasi a inaintat numeroase adrese catre FPS Bucuresti si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. De asemenea, au fost numeroase conflicte intre persoanele care solicitau punerea in posesie pe vechile amplasamente, terenurile in cauza (598 ha) aflindu-se la granitele judetului Iasi cu judetele vecine (Neamt, Suceava, Vaslui si Botosani).

•1996 - un an al calamitatilor


Suprafata agricola a judetului este de 376.100 ha, din care 250.000 ha teren arabil. In anul 1996 a fost calamitata total o suprafata de 38.000 ha cu griu si orez, fapt care a condus la o scadere drastica a productiei in acest an. Cu toate aceste dificultati climaterice, in anii agricoli 1995 si 1996 s-au obtinut rezultate superioare mediei perioadei 1990-1996.

•Sectorul privat a propulsat agricultura

In zootehnie, peste 80% din efectivul total de animale este detinut de sectorul privat, pastrindu-se tendinta anilor precedenti in ceea ce priveste preocuparea particularilor in cresterea animalelor si pasarilor.
La ovine, in 1995 s-a accentuat scaderea efectivelor fata de 1992. O usoara redresare s-a inregistrat la numarul de bovine, care se mentine si in 1996. Efectivul porcinelor a crescut in 1995 cu 35,6% fata de 1994, iar in 1996 a scazut cu 15,5% tendinta manifestata atit in sectorul privat cit si in cel de stat. La pasari s-a mentinut acelasi fenomen de scadere pina in 1995, iar in 1996 numarul lor s-a marit de 3,7 ori.
Rezultate scazute in raport cu anii anteriori s-au semnalat si la productia agricola animala, rezultate care s-au datorat lipsei creditelor si reducerii cererii ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei. A stirnit ingrijorare productia de carne in viu, unde rezultatele anului 1996 au fost la jumatatea celor inregistrate in anii anteriori (29.975 tone fata de 67.458 tone in 1995).

Ca nota generala, anul 1995 a reprezentat pentru unitatile de industrie alimentara inceputul unei forme de stabilitate a productiei. Astfel a crescut gradul de satisfacere a cerintelor populatiei la consumul de peste (cu 25%), produse lactate proaspete (cu 52%), brinzeturi (cu 35%), piine (cu 26%) si zahar (cu 48%).

•Agricultura s-a confruntat cu un blocaj financiar artificial


Ca o concluzie generala a fenomenelor din agricultura se poate spune ca mare parte din problemele cu care s-a confruntat sectorul agricol au fost generate de lipsa sau acordarea cu intirziere a fondurilor necesare executarii la timp a lucrarilor agricole. Acest fapt a determinat crearea unui blocaj artificial ce a condus la dirijarea produselor spre alte destinatii si in cele din urma s-a ajuns la situatia ca acestea sa nu le fie platite producatorilor agricoli.

In 1997, agricultura a continuat sa fie pentru judetul Iasi a treia ramura economica importanta, dupa industrie si servicii. Si in acest an obiectivele urmarite de specialisti au constat in stimularea productiei agricole, punerea in posesie a proprietarilor terenurilor care nu se afla in litigiu, eliberarea titlurilor de proprietate, privatizarea si restructurarea unor societati comerciale din agricultura. Din datele statistice reiese ca, in 1997 s-a inregistrat o crestere a suprafetei cultivate cu porumb pentru boabe (120%) fata de media perioadei 1990 - 1996 si, implicit, a productiei obtinute (146%), a suprafetei ocupata de sfecla de zahar (115%), cu cartofi (104%) in detrimentul suprafetelor cultivate cu griu, orz, orzoaica, ovaz, mazare, fasole, soia, care nu au putut fi mentinute la nivelul perioadei mentionate.

Cu toate ca suprafata agricola exploatata in 1997 s-a diminuat comparativ cu anul 1996 cu 27%, productiile obtinute au fost comparabile cu anii anteriori. Din raportul Prefecturii Judetului Iasi rezulta ca la cereale realizarile au fost comparabile cu media perioadei 1990-1996, mai putin cu anul agricol 1996 in care productia a fost afectata de calamitatile naturale produse. Desi prin programul de cultura s-a stabilit o structura a culturilor, aceasta nu s-a respectat datorita lipsei la timp a resurselor financiare necesare infiintarii culturilor, insuficienta utilajelor agricole, investitiile mici facute de producatori datorita lipsei mijloacelor financiare reduse.

In privinta efectivelor de animale, acestea au cunoscut o stabilitate in 1997, indeosebi in gospodariile taranesti.
In schimb s-a instalat o criza artificiala la productia de lapte, desi efectivele de bovine si ovine puteau asigura necesarul de lapte de consum. Criza a fost determinata de modul defectuos de preluare a laptelui, de neplata la timp si, nu in ultimul rind, de preturile dezavantajoase pentru producatori.
Din suprafata supusa privatizarii destinata fostilor membri cooperatori, respectiv 287.100 ha, a fost pusa in posesie suprafata de 192.000 ha (67%) unui numar de 128.580 de cooperatori (74%) si a fost eliberat un numar de 125.940 de titluri de proprietate (73%).

•Cupoanele agricole si-au spus cuvintul


Un efect benefic asupra agriculturii l-a avut sprijinirea directa a producatorilor agricoli prin acordarea de cupoane valorice, incepind cu toamna anului 1997. Din punct de vedere valoric, pentru campania de agricola de toamna a anului 1997, din necesarul de 97.500 milioane lei resurse financiare au fost asigurate 57.200 milioane lei. De asemenea, agricultura judetului Iasi a mai beneficiat de prime pentru diferite produse agricole conform Legii nr. 83/1993, in suma de 16.540 milioane lei si 7.158 milioane lei subventii pentru acoperire diferentelor de pret si tarife. Cu toate acestea, in 1997 agricultura s-a confruntat cu o serie de probleme de ordin financiar, multe dintre reglementarile legale raminind nesolutionate (legate de Legea nr. 116/1996 privind decontarea in intregime a sumelor cuvenite producatorilor agricoli ca urmare a calamitatilor naturale produse in 1996, in valoare de 442.197.000 lei).

Nu s-a elaborat un cadru legislativ privind accesul cu usurinta la creditele bancare cu dobinda bonificata si privind asigurarea fondurilor cu dobinda bonificata pentru activitatea din zootehnie.
Sectorul de prelucrare a materiilor prime de origine animala si vegetala a continuat sa fie influentat de procesele specifice etapei de tranzitie la economia de piata. S-a constatat un interes semnificativ manifestat de micii intreprinzatori pentru investitii in aceste sectoare de activitate, ceea ce determina aparitia concurentei ca proces specific economiei de piata. Cresterea numarului de agenti economici privati mici si mijlocii s-a remarcat in special in sectoarele de morarit-panificatie, unde erau inregistrati pina la sfirsitul anului 1997 un numar de 500 de agenti economici, in sectorul de prelucrare a carnii - 55 agenti, alimentatie publica - 62 de unitati de deservire. Dezvoltarea sectorului de productie in unitati mici si mijlocii a determinat mutatii semnificative in structura productiei realizate de marii producatori care detineau monopolul in perioada precedenta. In consecinta asistam la extinderea pietelor de desfacere in alte judete (exemplu: KOSAROM SA Pascani care livreaza peste 50% din productie in alte judete).

Excesul de umiditate si calamitatile inregistrate la nivelul anului 1998 (17-21 mai, 23-24 mai, 12-15 iunie si 17-23 iunie) au condus la extinderea suprafetei totale nelucrate, care a fost de 2.729 de ha teren agricol din totalul de 377.565 ha. Productiile realizate in anul agricol 1997-1998, fata de media 1990-1997 reprezinta 104% la cereale boabe, 159% la fasole boabe, 109% la floarea-soarelui, 89% la sfecla de zahar, 104% la cultura de legume, 102% la fructe si 77% la struguri. Dintr-o analiza a evolutiei efectivelor de animale, la sfirsitul anului 1998 comparativ cu media anilor 1990-1996, se constata o descrestere a acestora cu 14% la taurine, cu 16% la ovine si cu 37% la porcine, in timp ce la pasari s-a inregistrat o crestere cu 33%. La porcine scaderea se explica prin sacificarile masive din cursul lunii decembrie, respectiv de 110.000 capete, pentru consumul familial.

Ponderea cea mai mare a efectivelor de animale se regaseste in sectorul privat, sector a carui tendinta de crestere se mentine constanta. In privinta productiei de origine animala s-a inregistrat, comparativ cu media anilor 1990-1996 o diminuare cu 40% la carnea de taurine, cu 33% la carnea de porcine, cu 23% la carnea de ovine si cu 54% la cea de pasari. Pe de alta parte, productia la lapte de vaca si oaie a inregistrat o dinamica ascendenta concretizata prin preluarea si prelucrarea a peste 226 mii hl la care se adauga aproximativ 377 mii hl valorificati direct de catre producatori pe piata libera si prin retelele de comercializare proprii.

Alti factori care au condus la diminuarea productiilor, in afara evolutiei efectivelor, sint: slaba preocupare a crescatorilor, sacrificarea la greutati neeconomice si, nu in ultimul rind, preturile de achizitii practicate de comercianti, cu mult sub cheltuielile cu furajarea si munca vie.

dumesti letcani gorban cucuteni birnova braesti sinesti belcesti neamt
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2147 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018755 (s)