News Flash:

In cautarea investitorilor pierduti

1 Noiembrie 2000
1203 Vizualizari | 0 Comentarii
Una din primele conditii ale relansarii economice, dupa cincizeci de ani in care statul a controlat totul, trebuia sa fie atragerea investitiilor straine. Dupa 1989, tarile din fostul bloc comunist au adoptat strategii diferite, care si-au aratat sau nu roadele, in mai bine de zece ani de la instaurarea unor regimuri democratice. Se stie foarte bine ca, la capitolul investitiilor straine, Romania se afla undeva in coada plutonului, raportat la fostele tari comuniste. Motivul principal il constituie instabilitatea climatului economic si politic, in care cele doua se intrepatrund, intr-un tot unitar specific romanesc. In Romania post-decembrista, clasa politica a invatat din mers cum sa faca politica, iar majoritatea oamenilor politici aparuti dupa 1990 au invatat cum sa faca bani. A contat, in primul rand, imbogatirea rapida a unui mic numar de "intreprinzatori", caci Romania anilor nouazeci avea nevoie de miliardari, pentru a se alinia la standardele mondiale. Interesul atragerii unor investitii straine a fost uitat, iar rezultatele negative nu au intarziat sa apara. Privind lista societatilor din Iasi care au beneficiat de colaborari sau au fost cumparate de firme din exterior, nu poti spune daca te cuprinde mirarea sau indignarea. Pot fi numarate pe degete numai patru investitii din categoria celor "mari" (termenul este relativ): investitii in industria alimentara (Unirea SA), metalurgica (Tepro), chimica (Terom) si farmaceutica (Iassyfarm). Privind cu atentie aceasta enumerare a investitiilor mari, se observa ca una poate fi eliminata din start: ceea ce se dorea a fi una din cele mai reusite privatizari din domeniul metalurgiei s-a dovedit a fi o adevarata catastrofa, ce a adus numeroase prejudicii statului roman. Raman, asadar, in schema, numai trei nume, alaturi de alte cateva investitii de volum mai mic, la care se adauga puzderia de pseudoinvestitori, care au venit in Romania cu cateva sute de dolari si sunt considerati investitori straini.
Programul PSAL (de ajustare a sectorului privat) ar mai putea salva cate ceva din aceasta situatie, mai ales ca orientarea generala vizeaza atragerea unor consortii straine. Din cele patru societati iesene incluse in acest program, despre una singura - Antibiotice - se poate spune ca are un drum cat de cat precis, cu comenzi ferme in exterior si cu o pozitie extrem de consistenta pe piata interna. In rest, despre Fortus chiar conducerea Fondului Proprietatii de Stat spune ca o privatizare integrala pare prea putin probabila, la Nicolina sunt ceva probleme cu mentalitatea, in vreme ce Terom se chinuie sa se mentina pe linia de plutire.
La unsprezece ani de la caderea comunismului, situatia in acest colt al tarii pare tragica, iar ultimele evenimente, in care institutii ale statului si-au dat cu stangul in dreptul in mult mediatizatul caz Tepro, nu pot duce decat la indepartarea mult prea putinilor investitori straini.
Mihai ANDREI
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1889 (s) | 24 queries | Mysql time :0.035503 (s)

loading...