News Flash:

"In culisele culturii se fac manevre dublate de interese importante"

29 Noiembrie 1999
917 Vizualizari | 0 Comentarii
•interviu cu solistul Constantin Florescu

Constantin Florescu isi imparte timpul intre biroul de director economic al Radioului Iasi si studioul de inregistrari, pentru ca marea sa pasiune este, de o viata, romanta. Pina in acest moment, Constantin Florescu a imprimat patru casete, cinci discuri si un CD, fiind in pregatire si alte albume; totodata, cintaretul este prezent in multe din spectacolele de gen din tara. In 1978, Constantin Florescu a obtinut trofeul "Crizantema de Aur", in cadrul festivalului cu acelasi nume de la Tirgoviste, si de atunci este prezent an de an la acest evenimet, sustinind recitaluri. La recent incheiata editie, cea de-a XXXII-a, Constantin Florescu a obtinut din nou "Crizantema de Aur", interpretind melodia "De ce-ai plecat?", a compozitorului Titel Popovici, pe versuri de Valentin Ciuca. Un nou scces pe care l-a dedicat Iasului, orasul cel mai bine reprezentat din punct de vedere al romantei, dupa cum ne spunea. De aceea, l-am intrebat si alte lucruri din spatiul acestui gen muzical.
- Domnule Constantin Florescu, dupa atitia ani dedicati muzicii si in special romantei, ce se poate spune despre actualitatea acestui gen muzical si cum mai apare festivalul "Crizantema de Aur", la cea de-a XXXII-a editie?
- "Crizantema de Aur" este cel mai important moment al romantei, intr-o tara cu o veche traditie in acest gen de muzica. Festivalul a avut o evolutie sinuoasa de-a lungul anilor, astfel incit, daca la primele editii se cintau exclusiv romante, asa cum a fost si cind am obtinut trofeul, in ultimii 10 ani, in cadrul acestuia au intrat si alte genuri muzicale, ceea ce a dus la o vizibila slabire a genului. Daca, pe vremuri, in jur de 35 de solisti selectionati dupa toate regulile artei cintau numai romante, acum, sub influenta organizatorilor si a sponsorilor, din ce in ce mai putini cinta exclusiv romante. Anul acesta, doar 7 interpreti au cintat romante. Daca, la prima vedere, ar parea ca e bine prin diversificarea genurilor, in esenta, asistam la o denaturare a romantei si asta nu e deloc bine, pentru ca se pierde una din genurile cele mai specifice pentru romani.
- Care ar fi solutia pe care o intrevedeti, pentru pastrarea si perpetuarea romantei?
- Cred ca un festival, cum este cel de la Tirgoviste, ar trebui sa-si pastreze specificul si sa nu se amestece cu muzica usoara, cantonetele, sansonetele si alte genuri. La Tirgoviste, toata lumea ar trebui sa cinte romante. S-ar crea, astfel, un mediu favorabil si sustinut, iar interpretii ar putea sa faca o buna publicitate romantei. Dar, economia de piata ii sileste pe organizatori sa faca aceste compromisuri, apelind la sponsori, care vin cu pretentii si impun regula jocului. Nu este corect ca sponsorii sa dicteze premiile si recitalurile; imixtiunea acestora in arta nu este benefica. Si, iata, s-a ajuns si la asa ceva. Asa cum Mamaia este si ramine festivalul national de muzica usoara, tot asa, Tirgoviste sa ramina capitala romantei. Desigur, este din ce in ce mai greu, pentru ca in culisele culturii se fac manevre dublate de interese importante.
- Cum este la Iasi cu romantele, care este cota de interes pentru acest gen?
- Iasul a fost, dintotdeauna, capitala romantei, in primul rind prin nivelul de reprezentare. An de an, festivalurile si spectacolele au fost dominate de ieseni. De asemenea, Iasul contabilizeaza cele mai multe premii pentru romante. Sint exemple foarte multe, si chiar am sa amintesc citeva nume. Octavian Huianu, Mirela Spinu, Silviana Lungeanu, Constantin Bardan, Titel Popovici, sint citeva dintre personalitatile cele mai reprezentative in creatia si interpretarea romantei, dar lista este foarte mare. Radio Iasi este, la rindul sau, un mijloc consacrat de popularizare a romantei, iar segmentul de public estimat este, la rindul sau, important. Romanta este o muzica pentru oricine, care se bucura de melodicitate, forta si de texte poetice celebre. Din pacate, este si unul din genurile care atrag atentia celor cu interese, si in jurul ei se fac si se desfac multe.
- Am inteles ca de curind s-a petrecut un astfel de lucru chiar la Iasi.
- Intr-adevar, vineri, 26 noiembrie, Fundatia "Crizantema de Aur" a organizat la Teatrul National un spectacol la care n-au fost invitati tocmai cei mai importanti interpreti si compozitori, inclusiv laureatii din acest an de la festival. Din nou a fost deturnat specificul "Crizantemei de Aur", pentru ca s-a amestecat romanta cu muzica usoara, si chiar au fost nume sonore ale muzicii romanesti. Dar cei care trebuiau invitati, n-au fost. Ma gindesc, in primul rind, la Titel Popovici, care a obtinut trofeul la Tirgoviste, la sectia de creatie. Este anormal sa se intimple astfel de lucruri; sa organizezi un spectacol la Iasi si sa nu-i inviti pe cei mai importanti artisti ai genului.
- Cum se justifica o asemenea atitudine?
- In primul rind, este vorba de invidia care exista intotdeauna intre artisti. Pina la urma, invidia este si ea buna la ceva, e stimulatoare. Dar nu chiar la un asemenea nivel. Apoi, exista, dupa cum spuneam, culisele culturii, din cauza carora, in ultimii 10 ani s-au compromis multe manifestari de traditie. Pe seama culturii, unii cistiga sume importante. Din nou, sponsorii fac legea, desi nu se pricep, neaparat, la arta. Ei premiaza, ei stabilesc cine participa, cine da recital, si asa mai departe. Si nu o data, ies in fata non-valorile si tot felul de diletanti, in timp ce oamenii de valoare astepta la nesfirsit sa li se recunoasca profesionalismul. Ce s-a intimplat la Iasi este un exemplu semnificativ din aceasta zona gri a culturii.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1606 (s) | 22 queries | Mysql time :0.012378 (s)

loading...