Barbatul a inmanat autoritatilor monedele, care au fost gasite intr-un sipet de bronz . Bucatile de metal dateaza din era Elenista, cuprinsa intre secolele 4 si 1 i.Chr., perioada in care regele razboinic macedonean Alexandru cel Mare a diseminat cultura greceasca in Orientul Mijlociu si dincolo de el.
Kanjo a mai adaugat ca micul cufar continea doua grupuri de monede, intre care 137 banuti de cate patru drahme fiecare (tetra) si 115 monede cu valoarea de cate o drahma. O fateta a monedelor de 4 drahme are inscriptionat portretul lui Alexandru cel Mare, in timp ce pe cealalta parte sta scris numele "Alexandru", sau "Regele Filip", cu referire, cel mai probabil, la tatal tanarului lider.
Dupa cuceririle lui Alexandru Macedon, multe dintre regatele succesoare ale Orientului Mijlociu au adoptat drahma greceasca in pozitia de monede curenta. "Descoperirea este una foarte importanta si s-ar putea adauga comorilor noastre arheologice, care dateaza din perioada elenista", a declarat Kanjo.
