News Flash:

Istoria teilor din Iasi

21 Octombrie 2002
977 Vizualizari | 0 Comentarii
•Cunoscut ca oras al teilor, Iasul a avut un cu totul alt statut •La sfarsitul secolului al XIX-lea, iesenii isi preumblau pasii pe strazi marginite de salcami •In timp, datorita conditiilor nefavorabile, salcamii au fost inlocuiti cu tei •In Iasi, primii o mie de tei au fost plantati in primavara anului 1893

Obisnuiti la fiecare inceput de mai cu parfumul florilor de tei, putini ieseni cunosc statutul pe care l-a avut odata orasul. Rasfoind putin publicatiile sau monografiile de acum 100 de ani, iesenii ar avea surprinderea sa constate ca municipiul Iasi a fost la inceput orasul salcamilor, si nu al teilor.

Comuna Copou

Povestea incepe prin anul 1891, cand Primaria si Prefectura au hotarat de comun acord plantarea de arbori, de o parte si de alta a drumului care uneste Breazu de Iasi. Pentru realizarea acestui proiect ambitios, in acel an au fost plantati, din dreptul gradinii Ghica si pana in apropierea Scolii Normale (NR - fosta Gradina Peister), salcami si castani cumparati de autoritatile locale de la pepiniera acestei scoli. Respectandu-se parca o lege nescrisa si transmisa in timp, proiectul s-a lovit de primele piedici: arbustii au inceput sa fie rupti de soldatii care faceau instructie, de oamenii care carau piatra pentru asfaltarea strazii sau de satenii ce se indreptau spre targ pentru a-si vinde marfa. Noroaiele fiind mari, trecatorii rupeau crengile copacilor pentru a-si curata incaltarile sau rotile carutelor. Arbustii reprezentau de asemenea o sursa de hrana si pentru vitele cetatenilor din comuna Copou.
Distrugerile si pagubele inregistrate au fost din ce in ce mai mari, fapt ce a determinat conducerea Primariei sa se adreseze Comandantului Corpului IV Armata, caruia ii cerea sa mobilizeze soldati pentru "incetarea unor asemenea stricaciuni aduse acestei sosele, atat de importanta pentru comunicatie si agrementul capitalei". Seria masurilor luate nu se oprea aici. In acest sens, Primaria isi lua libertatea de a inchide in oborul comunal toate vitele gasite fara insotitor. Mai mult, in cazul in care erau depistati, proprietarii animalelor erau dati in judecata si obligati sa plateasca taxa de obor.

Plantarea teilor

In incercarea de a-si continua proiectul, Primaria a inlocuit in primavara anului 1892 o parte dintre copacii rupti sau uscati cu salcami pe care i-a udat din belsug din contul sau. Ghinionul s-a tinut insa scai, multi dintre copaci uscandu-se in vara din acel an. Inginerul sef al judetului a solicitat in acel moment plantarea unui al doilea sir de arbori, de la Gradina Copou si pana la Scoala Normala. Inginerul sef isi motiva solicitarea prin urmatoarele: "Aceasta parte de sosea prelungind preumblarea publica a capitalei spre sporirea desfatarii locuitorilor ei si trebuind, prin urmare, infrumusetata pre cat mai mult, am onoarea de va ruga, domnule Primar, sa binevoiti sa mi se puna la dispozitie, din padurile comunei in fruntea carui stati, un numar de 1.000 de copaci de tei cu care sa plantam un al doilea sir de plantatiuni pe langa cel facut cu salcami". Primaria a fost de acord cu aceasta solicitare, drept pentru care in primavara anului 1893, pe strazile orasului au fost plantati organizat primii 1.000 de tei. De atunci, orasul Iasi si-a capatat incetul cu incetul statutul de oras al teilor, salcamii pe sub care se plimbau doamnele de la inceputul secolului XX fiind lasati undeva in trecut.
Marius HALCIUG
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1843 (s) | 24 queries | Mysql time :0.021097 (s)

loading...