News Flash:

"La fata locului, am constatat, totusi, un anumit tip de fariseism, de duplicitate"

24 Iulie 2000
543 Vizualizari | 0 Comentarii
•dialog cu poetul Lucian Vasiliu

In numarul din 17 iulie am publicat prima parte a interviului cu poetul iesean Lucian Vasiliu, realizat in urma vizitei pe care acesta a facut-o in China, in luna mai a acestui an, impreuna cu scriitorii George Vulturescu, de la Satu Mare, si Gheorghe Schwartz, din Arad, la invitatia Uniunii Scriitorilor din China. In aceasta prima parte, dl Lucian Vasiliu ne-a vorbit despre traseul facut in provincia de sud Yunan, despre modul in care se reflecta in actualitate istoria Chinei, despre organizarea socio-culturala, precum si despre viata literara a Chinei contemporane si felul in care aceasta este organizata. Astazi, alte consideratii ale domniei sale, rezultate in urma celor doua saptamani petrecute in China.

"Se exporta ceea ce este mai modern, mai experimental, pe cand in plan intern se remarca un anumit tip de conservatorism artistic"
- Domnule Lucian Vasiliu, continuand consideratiile despre literatura chineza, am sa va spun ca am citit, dupa '89, o antologie de poezie din acest spatiu si, indiferent de dificultatile de traducere, unele texte aveau o calitate exceptionala, refacand uneori filonul metafizic al antichitatii chineze. Cum ati receptat dumneavoastra spatiul metaforei de acolo?
- Trebuie sa repet ca am plecat cu o dubla prejudecata in acest domeniu. Pe de o parte, China aceea utopica, fictionala, pe care o stiam din carti, altfel spus, China traditionala, pe de alta parte, China contemporana, incremenita in proiect, cum ar spune filosofii. Am avut, insa, ocazia, in ambele cazuri, sa fac o demitizare a acestor imagini. In ceea ce priveste China clasica, inteleasa asa pana in secolul al XIX-lea, a existat o anumita unitate de a scrie poezie. Erau poetii filosofi, cultivati de conducatorii politici, care scriau pe ideologia dinastiei respective, pe sistemul religios care functiona, dar existau si artistii, nu doar poetii, care nu acceptau inregimentarea, care experimentau, criticau, devenind, astfel, incomozi. Cu toate acestea, intreaga perioada clasica s-a bucurat de o armonie si de o unitate permanenta. In ceea ce priveste China contemporana, avusesem deja ocazia sa parcurg mai multe antologii de poezie, remarcand o diversitate coplesitoare. La fata locului, am constatat, totusi, un anumit tip de fariseism, de duplicitate, cum se intampla la noi, in anii '70-'80, la noi insemnand spatiul est-european, al Tratatului de la Varsovia. Adica, se exporta ceea ce este mai modern, mai experimental, pe cand in plan intern se remarca un anumit tip de conservatorism artistic. Aceasta a fost, sa zicem, mica noastra dezamagire. Trebuie sa amintesc si cateva lucruri spectaculoase. In dialogul cu cele trei asociatii de scriitori pe care le-am vizitat in provincia sudica Yunan, am aflat ca exista populatii foarte vechi, avand traditii folclorice, etnografice iesite din comun, care sunt nevoite sa scrie in chineza. Asa cum am vazut filme ale unor posturi locale, vorbite in dialectul zonei si subtitrate in chineza, ca sa le inteleaga si cei care vorbesc limba oficiala.

"Numai la nivelul mijloacelor de transport in China s-ar putea scrie o carte de proportii"
- Ati vorbit in repetate randuri de o diversitate infinita a Chinei; atat cea naturala, cat si cea etnica, folclorica si asa mai departe. As vrea sa legam aceasta diversitate de un element care, in constiinta altor lumi, inclusiv cea europeana, pare unitar: orezul. Mananca numai orez, chinezii?
- Si aici uzam de o prejudecata si este, in realitate, unul dintre capitolele cele mai importante despre care exista o bibliografie imensa. Chinezii mananca orice, intr-o varietate mult mai mare decat cea europeana, de exemplu, adaugand orezului, daca ar fi sa-l luam ca reper, o infinitate de alte alimente. Totul se poate consuma. Totusi, unele comunitati impun restrictii religioase in privinta celor consumate, cum ar fi carnea de vaca, in comunitatile hinduse, sau de porc, in cele musulmane. Si desigur, mai sunt si altele.
Programul de reforme economice din ultimele decenii au dus la o productie alimentara impresionanta, iar necesitatile de consum sunt foarte mari. Ca exemplu, China are nevoie de un miliard si jumatate de gaini si tot atatea oua, pe an. Paradoxal, cerinta de lactate este foarte mica, in compensare cu consumul de ceai de toate felurile. Interesant de remarcat este ritualul servirii mesei, cu multa fantezie si arta, cu voiosie, dialogand mult in acest timp. Ca bauturi servesc, pe langa ceai, traditionala tuica de orez, dar in cantitati mici, de aceea, foarte rar am vazut un chinez beat, apoi chiar bere, asemanatoare cu cea europeana, si uneori vinuri, mai ales rosii, cum sunt cele de Uricani in Romania.
- Intre alte elemente pitoresti ale chinezilor, cu care este invatat europeanul, de la televizor, se numara si ricsa. A ramas o amintire, fiind inlocuita de bicicleta, sau exista, in continuare, ca mijloc util de transport?
- Numai la nivelul mijloacelor de transport in China, s-ar putea scrie o carte de proportii. Populatia circula cu toate mijloacele imaginate vreodata. China este plina de avioane pentru transport intern, de elicoptere, de masini sau motociclete, dar si de plute de bambus, vapoare, trenuri, autobuze si va las sa numiti tot ce mai inseamna mijloc de transport, inclusiv ricsa, calul, magarul, dar si navetele spatiale ultramoderne, daca vreti.
Am remarcat un anumit ritual al circulatiei, avand in vedere ca aglomeratiile urbane sunt foarte mari, datorita caruia fluidizarea pe arterele principale este incredibila.

"Chinezii dezvolta foarte mult jocurile, pentru ca au o componenta ludica foarte puternica, pana la copilareala, evitand astfel crisparile, violenta si adversitatile"
- Acum, cand impresiile si amintirile s-au sedimentat intr-o anumita forma, tinand si de subiectivismul dar si de impactul lor, care sunt statiile principale unde opreste tramvaiul Lucian Vasiliu, in China?
- Sub forma unei imagini generale, ramane in memorie acest tip original de solidaritate umana, diferit de alte spatii, dar, uneori, mult mai eficient. El isi da adevarata dimensiune, mai ales cand este greu. Sa nu uitam ca, din pacate, imensul spatiu al Chinei este supus destul de des calamitatilor de proportii, ce afecteaza major populatia si tara, dar care sunt depasite, atat prin solidaritate, cat si printr-o filosofie speciala a orientalului, care considera altfel relatia cu natura.
Tot la acest capitol este remarcabila ospitalitatea chinezului fata de chinez, dar mai ales fata de strain. Este vorba de o ospitalitate nedisimulata, a bucuriei sincere de a primi pe altcineva in casa si in viata ta.
Un alt aspect unitar la nivelul populatiei de acolo este cultul pentru munca, devenit chiar un ritual cu conotatii religioase. China este, urmare a acestei filosofii a muncii, si nu a directivelor de partid, o gradina. Muncii i se adauga spiritul de artist al chinezului, care modeleaza din cele mai neinsemnate lucruri toata acea diversitate de obiecte, cunoscute de intreaga lume, care coloreaza peisajul, il dinamizeaza, dar mai ales ii dau viata. Un aspect pe care noi, europenii, nu-l reusim decat foarte rar. Viata acestui peisaj vine si din bucuria cu care stiu sa petreaca, pastrandu-si, in primul rand, sarbatorile nationale, daca vreti, asa cum existau la noi, in perioada interbelica iarmaroacele, hramurile satesti, sarbatorile comunitare.
Chinezii dezvolta foarte mult jocurile, pentru ca au o componenta ludica foarte puternica, pana la copilareala, evitand astfel crisparile, violenta si adversitatile. Aici as vrea sa subliniez ca noi am uzat inca o data de prejudecatile pe care ni le-au impus anumite comunitati chinezesti din lume, inclusiv din Europa, care au si un fel mai vulgar, mai barbar, de a se manifesta.
Trecand peste acest aspect si revenind catre specificul vizitei delegatiei din Romania, o impresie puternica mi-a lasat-o turismul cultural. Este pus la punct un sistem foarte eficient, deservit de tineri bine pregatiti, cunoscatori de limbi straine, care stiu foarte bine sa-si conduca clientii, inclusiv dupa anumite specificitati ale mentalului acestora.

"Cel mai important mi se pare acest xa te multumi cu putina, nu in sensul saraciei, ci al unei esentializari si selectari a nevoilor vietii"
- Ramanand la acest capitol, ce credeti ca ar putea imprumuta romanul de la chinez? Care sunt calitatile pe care ei le au si nu le avem noi dezvoltate indeajuns de bine?
- Inainte de toate, toleranta. Spuneam ca am vizitat o zona de intersectie a Chinei cu Vietnamul, Birmania si India, iar interferentele intre aceste spatii sunt evidente, dar respectarea identitatii celuilalt este o chestiune care vine in mod natural si nu in urma unei politici dictate. Si este vorba de un spatiu imens, in timp ce in Balcani, o regiune de cine stie cate ori mai mica si mai putin diversa se afla sub razboi militar. Apoi, solidaritatea, la bine si la rau, nascuta din aceasta toleranta.
Dar cel mai important mi se pare acest "a te multumi cu putin", nu in sensul saraciei, ci al unei esentializari si selectari a nevoilor vietii, dand un spatiu mult mai mare meditatiei si spiritului. Dar si material vorbind, chinezii au foarte putine lucruri in casa, desi lucreaza enorm de mult. Produc cele mai diverse obiecte, sa amintesc doar ceramica, portelanul, jadul, arta in bambus, in piatra, in lemn, in orice, dar aceste obiecte au o valoare simbol, fiind stratul cultural de dialog intre generatii, dar si rezultatul unei exersari spirituale. Dar obiectele practice, casnice sa le spunem, sunt foarte putine, adica atat cat le trebuie. Nu ca nu ar avea, ci pentru ca nu le trebuie. De aceea, sunt si foarte curati. Chinezul nu are snobismul occidentalului, care isi schimba saptamanal masina si face turism fara sa stie exact pe unde se afla, pe harta. E o alta lume, dar cu un echilibru superior.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1603 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019120 (s)

loading...