News Flash:

Lacrimi si neputinta la Bosteni

19 Iulie 2000
858 Vizualizari | 0 Comentarii
•Un copil nu a coborat din pat de 13 ani

La cativa kilometri de Pascani, intr-un satuc sarac, o fetita isi duce zilele neincomodand pe nimeni, pentru simplul fapt ca nu poate cobori din pat. Lenuta Avadanii are 13 ani si ziua in care a aparut pe lume a insemnat o condamnare pentru ea, fara ca cineva anume sa poarte vreo vina. Fata sufera de hidrocefalie giganta congenitala, o boala incurabila provocata de radiatii. Cel putin asa sustin medicii care i-au spus Mariei Avadanii, mama Lenutei, ca nenorocirea isi trage radacinile de la explozia de la Cernobil, din 1986.

In satul Bosteni, fiecare localnic stie necazurile si bucuriile vecinilor lui, poate mai mult necazurile, din cauza saraciei care si-a pus amprenta asupra zonei. Acolo toti stiu de soarta Lenutei Avadanii, o fetita de 13 ani, care sufera de o boala fara de leac. Cand cineva intreaba de numele Avadanii i se raspunde cu intrebarea "Care Avadanii, cel cu fetita care sta numai in pat?"
In curtea acestei familii lovite de soarta, puzderie de copii veniti la joaca. De la strigatele lor, printr-un hol mic se ajunge la prima camera, unde privelistea plapumii de pe pat te-ar putea face sa tragi concluzia ca oamenii casei nu sunt tocmai harnici. Numai ca de sub plapuma apare capul unei fetite, un cap mare, de om matur, nepotrivit pentru ochii albastri, jucausi, si pentru manutele de pitic. In ciuda bolii grave, Lenuta este numai zambet si spune chiar ca se simte bine. Un raspuns stereotip, care sa il binedispuna pe cel ce intreaba. "Nu ma pot da jos din pat. Niciodata nu am putut, pentru ca sunt bolnava. Cu capul... nu stiu de ce", spune fata si parca din ochii mari si nevinovati i-ar iesi cuvintele. Langa perna, un pachet cu carti de joc risipite si o jucarie, odata alba. Acestea sunt singurele ei jucarii, singurele obiecte care o fac sa treaca mai usor peste faptul ca in jurul ei toata lumea isi face treaba. "Fratii mei nu se joaca aici, cu mine, pentru ca ei ies in strada, la ceilalti copii", continua fata, cu resemnare. O ajuta mult sa ii auda chicotind ca niste vrabii, prin usa de la casa, lasata larg deschisa.
Vizavi de pat, pe o masa veche, un televizor sta inchis. Pe vremuri era deliciul Lenutei, acum este un simplu obiect de mobilier. Odata vedea lumea la care nu are acces in imaginile de la televizor, acum acest lucru este posibil numai datorita puterii bratelor mamei sale, care se incumeta sa o mai scoata pe fata, in curte, pentru zece minute. "Ea isi tine capul pe umarul meu si rade privind la copii, la oamenii care trec pe ulita. Nu rezista mai mult de zece minute, pentru ca oboseste rapid si trebuie sa o aduc in casa", explica mama.

"Mi-au spus ca n-o sa se faca om"

Soarta grava a Lenutei nu este singura napasta pentru sotii Avadanii. Ei sunt amandoi someri si de multa vreme nu mai primesc ajutorul financiar de la stat. Barbatul mai lucreaza ca zilier, pe bani putini, insa femeia este obligata sa nu plece de acasa. Lenuta are doi frati, un baiat mai mare decat ea si o sora mai mica, insa cei doi copii sunt sanatosi. Sansa lor a fost una temporala: primul s-a nascut inaintea catastrofei de la Cernobil, iar cel de-al doilea mult dupa eveniment.
Veniturile acestei familii le constituie alocatiile si pensia pentru handicapul Lenutei. Adica cinci suflete traiesc din 810.000 de lei. Nici pamant nu au, numai cei patru ari din spatele casei, unde au fost puse zarzavaturi. Medicamente pentru Lenuta au existat numai cat a stat in spital, imediat dupa nastere si la cativa ani dupa aceea, cand a ajuns la Bucuresti. "Vroiau sa o opereze, dar eu nu am fost de acord. Nu aveam bani, era pe vremea lui Ceausescu. Pana la Bucuresti am mers cu trenul si asta a insemnat o cheltuiala mare. Acolo am o ruda care a incercat sa ma ajute, numai ca nu mai era nimic de facut. Ne-au tinut in spital o saptamana, apoi ne-au trimis acasa. Mi-au spus ca n-o sa se faca om", isi aminteste femeia.

Fata nu are nici macar un bazinet

Dupa 13 ani de chin, Maria Avadanii a cedat sa mai lupte. Omul simplu de la tara nici nu s-a gandit sa ajunga la specialistii de la Iasi, analizand posibilitatea aceasta numai din spectrul financiar. "Apoi, daca nu m-au trimis doctorii de la Pascani, ce sa fac eu?", se scuza mama. Acesti medici i-au spus sa mai revina la ei daca starea fetei se inrautateste, lucru care s-a si petrecut de curand. Pana nu de mult, Lenuta isi anunta mama cand avea nevoie sa isi faca necesitatile fiziologice, acum nu mai raspunde la stimuli, nu mai simte nimic. Lucrul acesta a trecut aproape neobservat de mama sa, care s-a obisnuit sa o spele, sa o schimbe, sa ii dea de mancare cu lingurita, ca unui copil de o schioapa. "Am sa ma duc la Iasi peste cateva luni, la comisie, la doctorul Barabolschi, ca sa ne prelungeasca dosarul pentru pensia de handicapat", spune Maria, repede, ca pe o poezie.
Femeia a renuntat sa mai ceara lucruri pe care ar fi trebuit sa le aiba pentru a o ingriji cum trebuie pe fiica ei: un bazinet si un carut cu rotile. "Tare as vrea sa o pot scoate prin curte, asa, cateva minute. Nu mai am putere in brate, chiar daca are numai 35-40 de kilograme. Numai capul ei cantareste atata!", are curajul sa spuna femeia. Nici vorba de aparat de masaj, pentru a pune in miscare muschii amortiti de 13 ani! Cand amorteste, fetita isi striga mama sa o intoarca pe o parte. Numai ca va veni vremea cand nu va mai simti nici macar amortirea muschilor.
Lenuta, la varsta pe care o are, nu stie sa citeasca si sa scrie. Stie ca exista scoala numai din povestirile fratilor ei, insa nu poate realiza cu claritate ce inseamna acest lucru. "Nu am invatat-o, pentru ca nu avem nevoie sa o obosim", este explicatia femeii.
Cata vreme soarta nu se poate schimba in bine si "oamenii de departe cu putere si bani" par insensibili la nenorocirea care a cazut pe umerii mici ai Lenutei, numai Dumnezeul din icoana de pe peretele de la rasarit mai indeamna la speranta. "Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele, a zis slabanogului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta. Si sculandu-se, s-a dus la casa sa"(Matei, 9)
Gianina GHELASE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1962 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018550 (s)

loading...