News Flash:

Legea bunului plac la Primaria din Iasi

5 August 1999
699 Vizualizari | 0 Comentarii
•O hotarire a Consiliului Local trebuie aplicata, fara a exista insa norme clare pentru aceasta •Taxa pe turist ar fi ilara daca nu ar fi penibila

"Taxe cu orice pret"

Printr-o hotarire a Consiliului Local, cu numarul 101/1998, in Iasi a fost instituita obligativitatea ca anumite hoteluri - Unirea, Traian si Moldova - sa plateasca o taxa de 3.000 de lei pentru fiecare turist care le calca pragul.
Urmind cu scrupulozitate legile pietei si inflatia din Romania, taxa a suferit in cursul anului 1999 o majorare de aproape 50%, ajungind in acest moment la 4.400 de lei. Dincolo de disfunctionalitatile in aplicarea acestei hotariri in forma pe care Primaria se incapatineaza s-o mentina, se remarca atitudinea imputernicitilor - sau puternicilor - in treburile publice locale, atitudine caracterizata de lipsa de cooperare si obtuzitate.
In primul rind, actul normativ pacatuieste prin faptul ca nu este rezultatul unui agrement intre Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, directia locala a Ministerului de Finante, Asociatia Nationala de Turism si Primaria Municipiului Iasi, adica forurile care tuteleaza sau controleaza activitatea celor trei hoteluri la care face referire. Un turist plateste nu suma de 4.400 de lei cit reprezinta taxa, ci contravaloarea serviciilor care i se ofera pentru aceasta suma, in caz contrar el percepind adaosul de 4.400 de lei ca un abuz. In situatia in care, cunoscindu-si drepturile de consumator, se adreseaza OJPC-ului, entitatea cercetata pentru abuz este hotelul si nu Primaria. Perceperea taxei prezinta dificultati legate si de modul de contabilizare, de diferentele de TVA (22% in cazul acestei taxe si 11% pentru turism), aspecte pe care, insa, nu ne asteptam sa le cunoasca cei care au produs aceasta minunatie.

Viciile deciziei sint atit de forma, cit si de fond

In al doilea rind, forma actuala in care se prezinta hotarirea nu precizeaza amanunte importante necesare aplicarii ei cu succes, amanunte legate de normele de aplicare, cum ar fi cine furnizeaza chitantierul, ce semnatura si ce stampila trebuie sa poarte acesta, numarul de exemplare in care se redacteaza, contul in care se vireaza suma, insiruirea putind continua.
In al treilea rind, exista dificultatea stabilirii cu precizie a "turistilor" intre cei care tranziteaza prin hotelurile iesene. Multi dintre cei care "trag" la hotelurile cu pricina sint veniti pentru consultanta tehnica sau in diverse domenii (management, sisteme informatizate etc.), turismul de afaceri necesitind un tratament deosebit.
In lipsa puterilor paranormale care sa-i permita identificarea celor veniti la Iasi pentru "loisir", receptionerul trebuie sa recurga la intrebarea securista "Care sint scopul, durata vizitei si urmatoarea destinatie?". Daca "turist" nu ofera prea multe detalii, nici "sejur" nu ne ajuta prea mult, tehnic termenul reprezentind cazare care depaseste 48 de ore. Deci pentru o singua noapte de cazare taxa ar trebui sa nu fie operabila.
Nu in ultimul rind, prevederile hotaririi ar trebui sa garanteze utilizarea fondurilor pentru incurajarea activitatii turistice in Iasi si nu varsarea sumelor intr-un buget, dupa care cu greu mai pot fi urmarite. Dar incurajarea turismului nu pare sa fie punctul tare al edililor (a propos, de cind a fost orasul Iasi declarat turistic?), mai curind descurajarea parind a fi un obiectiv nedeclarat. Micile sicane legate de parcarea din Piata Unirii si de rampa pentru persoanele cu handicap a hotelului Unirea, acestea reprezentind puncte elementare de clasificare hoteliera, par sa faca parte dintr-un scenariu de deturnare a turistilor spre alte zari. Lucru de care, evident, Primaria Iasi nu poate fi acuzata.

Alec DANILA
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2155 (s) | 33 queries | Mysql time :0.019063 (s)