News Flash:

Legi europene aplicate de militieni si securisti

14 Aprilie 2004
1092 Vizualizari | 0 Comentarii
•Alaturi de comisarul sef Alexa, in dosar a lucrat si comisarul Catalin Blanaru, seful Serviciului Independent de Protectie a Informatiilor (SIPI), fost "Doi si un sfert", care a ascultat telefonul politistului suspectat de a fi dat informatii unor membri ai lumii interlope •Este dovedit ca actiunea comisarului Blanaru nu a fost autorizata de procurori •In conditiile in care Blanaru nu a solicitat o asemenea autorizare de la procurorul care coordona ancheta, nu poate fi folosita nici inregistrarea invocata •Anumiti sefi din IPJ Iasi au declarat ca nu stiau nici ei despre organizarea unei actiuni in ianuarie 2003, pentru divulgarea careia agentul Pesa a fost anchetat

Armonizarea legislatiei Romaniei la normele europene nu inseamna nimic, daca aceasta nu este aplicata de oameni care sa inteleaga ceea ce fac, respectand in primul rand prezumptia de nevinovatie a oricarui suspect. Incercarile de a folosi si a interpreta noutatile legislative, cum ar fi dreptul de intercepta telefoanele si de a folosi inregistrarile in cauza pentru acuzarea unui suspect, trebuie realizate numai respectand cu strictete rigorile legii. Nimeni nu are dreptul de a pune in slujba proprie, pentru satisfacerea oricaror angajamente profesionale, Legea. Romania nu poate intra in Uniunea Europeana, atata timp cat mentalitatea anchetatorilor este cea a unui militian sau a unui fost securist, pentru care nimic nu trebuie sa stea in calea dovedirii vinovatiei unui om, indiferent daca acesta este sau nu vinovat. Cazul Pesa, agentul de Politie acuzat ca ar fi transmis informatii care constituiau secret de serviciu celor vizati, membri ai lumii interlope din Iasi, a fost puternic mediatizat. Dar procurorii au decis ca acesta nu este vinovat. ZIUA de Iasi a intrat in posesia unor informatii care rastoarna complet evolutia acestui dosar, totul bazandu-se pe decizia Parchetului de neincepere a urmariri penale impotriva fostului agent de politie Aurel Pesa.

Redeschiderea dosarului de cercetari penale de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi privindu-l pe Aurel Pesa, fost politist, acuzat de conducerea Inspectoratului de Politie a Judetului Iasi, este urmare a unui abuz al Politiei. Conform legislatiei in vigoare, in acest caz IPJ nu este parte interesata in dosar, motiv pentru nu poate contesta decizia anterioara a Parchetului, girata de prim procurorul Elena Bejenariu. Reamintim ca Aurel Pesa, fost agent de politie, a fost acuzat de comandantul IPJ, comisarul sef Stefan Alexa, ca a divulgat secretul de serviciu unor membri ai lumii interlope din Iasi. Ulterior, din cauza faptului ca aceasta acuzatie nu a putut fi dovedita, conform datelor detinute in prezent, anchetatorii au extins acuzatiile si la cea de favorizare a infractorului. Dar, in a doua jumatate a anului 2003, fostul agent Aurel Pesa a fost gasit nevinovat de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunal, care au decis neinceperea urmaririi penale. Baza legala pe care a fost luata decizia procurorului a fost cea conform careia fapta nu exista, atata timp cat, prin adresa comunicata suspectului, se face referire la art. 228, combinat art. 10, lit. a, din Codul de Procedura Penala.

Obiceiuri securiste

Pentru probarea faptelor fostului agent de politie Aurel Pesa, comisarul sef Stefan Alexa a pus la dispozitia procurorilor cateva documente, printre care si redarea unor convorbiri telefonice. Alaturi de comisarul sef Alexa, in dosar a lucrat si comisarul Catalin Blanaru, seful Serviciului Independent de Protectie a Informatiilor (SIPI), fost "Doi si un sfert", care a ascultat telefonul politistului suspectat. Conform datelor de la dosarul anchetei, rezulta ca tot continutul convorbirilor telefonice prezentat procurorilor a fost rezultatul unei actiuni ilegale. Astfel, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, pentru interceptarea unor convorbiri telefonice de catre Serviciul Roman de Informatii (SRI) este absoluta nevoie de aprobarea procurorului care instrumenteaza cazul, aprobarea fiind acordata pentru un anumit numar de telefon. Este absoluta nevoie de o aprobare extrem de riguroasa pentru asemenea interceptari telefonice. In plus, SIPI, condus de Catalin Blanaru, nu are decat rolul de a transmite aceste convorbiri, transcrise, catre anchetatori. In cazul fostului politist Pesa, este evident ca actiunea comisarului Blanaru nu a fost autorizata de procurori, in contextul in care pe adresa cu numarul 297/2003, emisa de Parchetul de pe langa Tribunal, se precizeaza ca telefonul nu fusese pus sub ascultare. "Urmare a cererii dumneavoastra, formulata prin aparatorul ales, va comunicam ca nu s-a emis nici o autorizatie de interceptare a convorbirilor dumneavoastra telefonice", se arata in adresa emisa, pe data de 26 august 2003, semnata de prim procurorul Elena Bejenariu si de Gheorghe Spaiuc, procuror sef de serviciu.
Exista afirmatii conform carora Catalin Blanaru a prezentat procurorilor numai o parte dintr-o serie de convorbiri telefonice, in care ar fi fost recunoscuta vocea suspectului. Legea permite, in asemenea situatii, doar adresarea catre procuror, caruia sa i se solicite in termen de 48 de ore de la data primei convorbiri pentru care nu exista inca aprobarea expresa sa emita o autorizatie pentru interceptarea convorbirilor. In conditiile in care Blanaru nu a solicitat o asemenea autorizare de la procurorul care coordona ancheta, nu poate fi folosita nici inregistrarea invocata, mai ales daca aceasta este scoasa din contextul discutiei telefonice. Facem mentiunea ca transcrierea acestor convorbiri telefonice trebuie prezentata anchetatorilor integral, fara nici o modificare, de adaugare sau de diminuare a dialogului.

Procuror prost?

La scurt timp de la prezentarea solutiei, comisarul sef Stefan Alexa a facut plangere impotriva solutiei date de procurorul care a anchetat cazul. Si acest fapt se pare ca a fost o mutare gresita in dosar. Altfel spus, fara a primi aprobarea procurorului care instrumenteaza cazul, politistii au avut o initiativa revolutionara, au facut propriile cercetari, dupa care, mandri, au prezentat dosarul procurorului. Ca si cum acesta nu ar fi avut posibilitatea sa gandeasca singur cum trebuie coordonata o ancheta, asa cum prevad legile romanesti in vigoare. Este vorba de legislatia armonizata cu cea a Uniunii Europene, unde drepturile omului sunt pe primul loc, inclusiv prezumptia de nevinovatie. "Noi nu am facut altceva decat sa depunem o plangere si dupa aceea sa depunem probe in acest sens. Ancheta propriu-zisa a fost facuta de procurori", a declarat, cu candoare, comisarul sef Stefan Alexa.
Mai mult decat atat, redeschiderea unui dosar de cercetari penale o pot face doar persoanele interesate, doar atunci cand exista o plangere impotriva actelor procurorului. Acum, in Romania, Politia nu are calitatea de a face plangere contra actelor procurorului, doar daca nu cumva statul roman nu a devenit peste noapte un stat politienesc. Conform prevederilor legislatiei, partea interesata este definita ca fiind fie partea vatamata, fie inculpatul. In Cazul Pesa nu poate fi vorba despre existenta unei parti vatamate.

Si politistii uita

Reamintim ca seful IPJ Iasi l-a acuzat pe Aurel Pesa ca a vandut informatii despre capturarea unui membru al lumii interlope iesene. La sfarsitul anului 2002, procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi au emis pe numele unui suspect un mandat de arestare, sub acuzatia de talharie. Impotriva sa existau doua plangeri, depuse, in 2000, de doua studente, care-l acuzau de furtul prin violenta a doua telefoane mobile. Initial politistii l-au retinut, insa procurorii au dispus cercetarea acuzatului in stare de libertate. La inceputul anului 2003, conducerea IPJ Iasi a organizat doua actiuni pentru capturarea urmaritului general. In opinia comisarului Stefan Alexa, prima actiune ar fi fost vanduta pe data de 18 ianuarie 2003, cand agentul principal Aurel Pesa, dupa ce a aflat despre misiune, l-ar fi sunat pe urmaritul general. Dupa primul esec, politistii au mai organizat inca o actiune, pe data de 15 februarie 2003, care a esuat din nou.
Conform acelorasi date de la dosarul anchetei, rezulta ca anumiti sefi din IPJ Iasi au declarat ca nu stiau nici ei despre organizarea unei actiuni in ianuarie 2003. Nici macar nu fusese facut, in scris, instructajul ofiterilor care trebuiau sa participe la acea actiune de prindere unor importanti membri ai lumii interlope. In acest sens exista la dosar declaratii facute chiar de Vasile Huma, adjunct al sefului IPJ, de comisarul Huianu si de catre alti inspectori de politie. Toti au sustinut, in mare, acelasi lucru: nu stiau de organizarea unei asemenea actiuni. Si este vorba despre persoane cu functii de comanda in IPJ Iasi!
Angela MAFTEI
Ovidiu NEMTANU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1717 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017395 (s)

loading...