News Flash:

Manipulare si profit pe piata academica

29 Septembrie 2010
1767 Vizualizari | 3 Comentarii
Ionel Bostan
• Invatamantul universitar, ca marfa • Subiectivismul si încarcatura comerciala a topurilor universitare • Universitatile anglo-saxone, net avantajate • Privilegiul specializarilor în stiinte si tehnologie

In majoritatea tarilor, perioade îndelungate, învatamantul superior traditional a fost privit ca un bun public prevazut si garantat de stat. In ultimele decenii, însa, aceasta paradigma a fost radical zguduita, ajungandu-se ca educatia sa figureze si pe ordinea de zi a Organizatiei Mondiale a Comertului - în cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii, fiind vazuta drept marfa tranzactionabila în mod liber, dincolo de frontiere. Astazi, multe cursuri si programe de absolvire sunt ambalate si comercializate aidoma bunurilor de consum, iar studentii sunt tot mai mult priviti drept clienti, avand o varietate de optiuni în fata lor. Efectuarea unor clasamente a universitatilor la nivel global este un fenomen relativ recent. Cu toate acestea, exista un numar apreciabil de organizatii implicate în realizarea si publicarea de topuri anuale universitare, la nivel mondial. Evident, aceasta a atras efecte asupra modului în care colegiile si universitatile îsi promoveaza oferta educationala. Mai ales ca, acum, mult mai mult decat în trecut, elevii sunt liberi în trecerea frontierelor, pentru a studia la universitati si colegii în afara tarilor lor de origine, în timp ce universitatile si colegiile cauta modalitati de a exporta serviciile lor studentilor în tarile din care provin. Doua dintre cele mai frecvent citate clasamente în materie sunt "Academic Ranking of World Universities" (ARWU), realizat de cercetatorii de la Institutul pentru Invatamant Superior al Universitatii Jiaotong din China, si "Times Superior World University Rankings", realizat de publicatia Times Higher Education Supplement, din Londra. Insa, adesea, stabilirea criteriilor si a ponderii fiecarui criteriu este subiectiva, desi se vrea ca abordarea sa fie una obiectiva. Rezultatele nu sunt considerate reproductibile, din cauza metodologiei "nu tocmai stiintifice", dar mai ales ca este dificila verificarea rezultatului pentru fiecare universitate în parte, din cele cateva zeci de mii. Criticii unui asemenea sistem fac referire la mai multe hibe. Intre acestea, apare faptul ca sunt avantajate universitatile cu specializari în stiinte si tehnologie, deoarece se iau în considerare, în cadrul unui criteriu, numarul de articole publicate în Nature and Science. La Reuniunea anuala a Grupului de la Annapolis, care reprezinta 124 de colegii din SUA, membrii sai au convenit sa dezvolte un sistem de informare bazat pe Web, care ar oferi familiilor si studentilor informatii neviciate privind valoarea colegiilor, si nu dintre cele cu încarcatura "comerciala". Ba chiar, unele colegii boicoteaza orice forma de realizare a topurilor în SUA, motivand ca "se manipuleaza vizibil". Ceea ce este real este ca se avantajeaza vorbitorii de limba engleza, deoarece majoritatea covarsitoare a revistelor si publicatiilor apar în aceasta limba, fiind mult mai probabil ca vorbitorii nativi sa publice aici. In plus, unele universitati au nume care apar în publicatii greu de tradus (deci, diferit), ceea ce face ca sa apara erori la numaratoare. Cand se vorbeste de criteriul "absolventi castigatori de Premiu Nobel", este greu de apreciat care este influenta universitatii pe care persoana a terminat-o. Poate e mai relevanta universitatea în care activeaza ca cercetator, la data castigarii premiului. Desigur, si alte criterii sunt discutabile. Cercetatorii ARWU însisi, N.C. Liu si Y. Cheng, sunt de acord ca aspectul calitativ al educatiei oferite de universitati nu poate fi masurat cu precizie prin "cifre" si ca "orice clasament poate fi controversat". Ei sugereaza ca respectivul top al universitatilor si colegiilor ar trebui sa fie utilizat cu precautie, iar metodologiile trebuie sa fie întelese în mod clar, înainte de publicarea sau utilizarea rezultatelor. Topul ARWU a fost criticat de Comisia Europeana, precum si de reprezentantii unor state membre ale UE, pentru ca "favorizeaza institutiile de învatamant anglo-saxone", "contin multe prejudecati" si ca acestea nu reusesc sa "reprezinte natura diversa si multifunctionala a universitatii si activitatile lor de cercetare cu acuratete", punandu-se accentul "prea mult pe cercetare, în defavoarea actului de educatie / formare a studentilor" (H. Spongerberg, "EU to test new university ranking in 2010", EUobserver, 2010). Intr-un alt studiu (John P.A. Ioannidis ?.a., "International ranking systems for universities and institutions: a critical appraisal", BioMed Central Ltd., 2007), regasim, de asemenea, mai multe critici vis-a-vis de aceleasi topuri. Se mentioneaza, de pilda, ca "topurile internationale actuale reflecta dorinta naiva sa rezume într-un mod convenabil procesele care sunt foarte interesant de studiat, dar care, de asemenea, sunt extrem de complexe". Una dintre concluziile finale inserate a fost ca "nici unul dintre criteriile utilizate pentru realizarea clasamentelor de rang international nu pare sa fie foarte bun pentru o constructie valida, spre a îngloba atat excelenta în educatie, cat si cercetare, iar majoritatea nu au o constructie valida, nici macar numai pentru unul dintre aceste doua aspecte".
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

student  | #125224
Ma, da destept mai este omul din imagine... pe ce pozitie se situeaza in top... sau poate in topi top, cine mai stie...
Mimi  | #125276
E o incercare penibila de salvare a proastei reputatii, justificata de slaba calitate a prestatiei mult cantatei "scoli romanesti"? Deloc intamplator, stiu mai multe despre acest subiect. Invatamantul anglo-saxon este cel mai bun din lume si formeaza cei mai buni specialisti pe plan mondial. Ce-ar trebui sa formeze? Incompetenti amatori de functii de conducere obtinute prin mismasuri politice? Autorul materialului ar putea mentiona si dovedi cate cursuri cu participare internationala, sustinute de profesori cu reputatie incontestabila, au fost organizate in Iasi in special si in Romania in general? Stie ca vecinii nostri din Ungaria, Polonia, Cehia, Croatia fac de mult acest lucru pentru a contribui, progresiv, la afirmarea centrelor universitare din care provin in elita academica internationala? Rapoartele mentionate sunt discutabile si este incorecta formularea "majoritatea nu au o constructie valida...". Nu am dat prea multa importanta corectitudinii gramaticale a articolului in ansamblu. Sunt prea multe gafe in invatamantul nostru de toate gradele pentru a le corecta prin critica, neautorizata de performanta, a criteriilor si rezultatelor altora.
doctorand  | #126789
imi plac articolele unde sunteti mai inicisv, sa zic asa, desi sunt convins ca cele neutre au si ele valoarea lor, daca vrei credibilitate. sunt deja 2 comentarii la asta cu topurile care va contrazic, dar sa stiti ca aici invatatura si productivitatea e creata de sistemul economic-social in intregul sau, nu de scoala. E reclama multa si aici si slaba pregatirea. In plus sunt multi englezi, chiar si cu master, la munca de jos, cu gandul ca o sa gaseasca ceva mai bun..
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1708 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020512 (s)

loading...