News Flash:

Milioanele ISPA ne gasesc nepregatiti

18 Decembrie 2000
802 Vizualizari | 0 Comentarii
•Un sfert de miliard de euro anual pompati in infrastructura agricola a Romaniei •Institutiile care sa preia gestiunea banilor inca nu exista •"Mancatoria" politica a lasat sa curga printre degete 150 de milioane de euro anul acesta

Romanii mai au inca multe drumuri de pamant decat modernizate, cai in loc de tractoare, sate fara electricitate, retele de apa si sanitare, precum si multe localitati rurale fara telefonie fixa. Uniunea Europeana pune la bataie un sfert de miliard de euro anual, timp de cinci ani, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale si agricole. Experienta recenta arata ca bataia politica pe banii Europei a facut sa se piarda milioane nerambursabile. Noul Guvern PDSR ar trebui sa fie, teoretic, imun la asemenea lupte. PDSR, insa, asa cum cunoastem deja din istoria recenta a tarii, a stiut mai bine ca toti sa strice relatiile cu Europa. Ce va urma va fi, intr-un fel sau in altul, prea putin surprinzator.

Autoritatile romane inca nu stiu cu siguranta cum vor fi gestionate cele 240 de milioane de euro acordate de Uniunea Europeana anual, timp de cinci ani, in cadrul programului de imbunatatire a infrastructurii agricole din Romania (ISPA). Conform surselor autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii, in prezent nu exista nici un organism guvernamental abilitat sa preia gestiunea programului ISPA. O institutie similara, cu atributii in selectarea proiectelor propuse pentru finantare in programul de relansare a productiei agricole SAPARD este comisia guvernamentala SAPARD. Aceasta comisie a fost creata insa foarte greu, din cauza disputelor politice la nivelul coalitiei aflate la putere pana anul acesta. Atunci, Ministerul de Externe, Ministerul Agriculturii si Finantele, ocupate de partide diferite, s-au razboit pentru controlul banilor SAPARD alocati anului 2000 pana cand acestia, 150 de milioane de euro, au fost pierduti. Sansa romanilor este ca milioanele europene din SAPARD au fost reportate pe anul viitor, asa ca acum tara noastra are de cheltuit 300 de milioane de euro in anul 2001 pentru dezvoltarea unitatilor de productie agricola.

Autoritatile locale confunda ISPA cu SAPARD

Programul ISPA, insa, este destinat mai multor ministere si autoritati administrative romanesti, deoarece are ca obiectiv crearea unei infrastructuri agricole compatibile cu standardele europene: drumuri de acces, aductiuni de apa, retele electrice si de telecomunicatii. Programele din cadrul ISPA sunt adresate in special administratiilor publice locale, din comune si din judete. De cele mai multe ori insa, acestea sunt lipsite de experienta necesara pentru elaborarea unor planuri conform caietelor de sarcini impuse de Europa si confunda un program cu un altul. Anul acesta, multe primarii comunale au depus proiecte de finantare pentru ISPA, insa nu au mai avut rabdare sa astepte eliberarea fondurilor si au propus aceleasi proiecte, de dezvoltare a infrastructurii, si comisiilor SAPARD, care cautau programe de dezvoltare a unitatilor de productie agricola. Cum era de asteptat, programele lor au fost respinse. Doar in Iasi, din aproape 70 de programe depuse la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Iasi, coordonator SAPARD pentru regiunea de Nord-Est, au primit finantare doar sase proiecte din Iasi, trei din Suceava si cate unul din Bacau si din Botosani, conform conducerii OJCA. Partea buna ar putea fi, in opinia OJCA, faptul ca deja exista proiecte realizate pentru ISPA, care sunt gata de examinare, chiar daca pentru SAPARD acestea nu erau admisibile. De multe ori, insa, realizarea proiectelor nu este facuta profesionist, in special acolo unde primarii renunta sa mai apeleze la consultanta specialistilor, fie cei pusi la dispozitie de OJCA, fie cei ai firmelor private.

Mingea in terenul PDSR

Faptul ca acum executivul este monocolor, format doar din ministri PDSR, ar putea sa reduca din frictiunile cu care vechile cabinete de coalitie ne obisnuisera la imparteala milioanelor nerambursabile. De asemenea, noua administratie, care lucreaza sub presiunea rabdarii tot mai greu incercate a Uniunii Europene, are tot interesul ca, macar de aceasta data, sa dea dovada de mai multa seriozitate, cel putin in relatiile cu institutiile internationale, de ale caror bune oficii depinde sustinerea financiar-economica a planului de guvernare. Zona in care Romania se afla este in continuare destul de gri, in ciuda opiniilor favorabile ale unor comentatori care ne plaseaza "de partea buna a cortinei belgiene". Si, nu in ultimul rand, executivul si functionarii numiti de PDSR vor fi destul de inteligenti sa vada in sumele europene o sursa facila de a-si pune in aplicare cateva dintre promisiunile facute in campania electorala. Care, daca sunt puse in practica, vor avea ca efect, printre altele, si o imbunatatire a economiei romanesti.
Mihai URSU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1969 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017912 (s)

loading...